Considerăm că există o serie de alte măsuri care pot aduce venituri la bugetul de stat fără să genereze o supraimpozitare a anumitor categorii de contribuabili, iar printre aceste măsuri menționăm: reducerea evaziunii fiscale prin digitalizarea și profesionalizarea ANAF, reducerea cheltuielilor statului precum și digitalizarea statului și simplificarea administrativă, au declarat reprezentanții Romanian Business Leaders (RBL).
Reamintim că prin OG16/2022 prin care cresc o serie de taxe în România, se află și o măsură prin care munca part-time este supraimpozitată. Adică pentru un angajat care lucrează, de exemplu 2 ore dimineața, firma trebuie să-i plătească contribuții pentru 8 ore. Măsura se aplică de la 1 august, iar angajați din mai multe domenii, precum cei care se ocupa de curățenie, au fost deja înștiințați că de luna viitoare nu vor mai lucra. Chiar și asociațiile de proprietari se află în situația similară de a lua o decizie, altfel locatarii vor trebui să plătească mai mulți bani.
- Alte categorii afectate: contabili juniori care nu sunt la o formă de învățământ, anumiți angajați de la mentenanță sau chiar bone.
- La rândul său, Radu Burnete, de la Concordia, ne-a spus joi că nu ar trebui să fie pedepsiți cei care lucrează 2 ore pentru că statul nu își poate extinde capacitățile de control.
Reprezentanții RBL ne-au mai spus că deși sunt conștienți că Romania și-a asumat prin PNRR o serie de angajamente fiscale, operaționalizarea acestora nu trebuie să se facă punând o povară fiscală tot pe mediul privat și pe acei contribuabili corecți, care asigură până la urmă dezvoltarea economică a acestei țări.
“Experimentăm cu toții o perioadă de crize concomitente în care este nevoie, mai mult ca niciodată, de predictibilitate fiscală și de o consultare de care să se țină cont în luarea unor decizii ce ne impactează în mod direct”, au precizat ei.
RBL este una dintre organizațiile care a participat la scurtele dezbateri privind Ordonanța referitoare la creșterile de taxe.
“RBL a avut, alături de alte organizații de business, mai multe runde de discuții referitoare la măsurile fiscale ce se propuneau și pe care le vedeam în declarații publice. Aceste întâlniri au fost atât cu ministrul de Finanțe, cât și cu prim-ministrul Nicolae Ciucă. Punctele pe care noi le-am susținut au fost bazate pe câteva principii cuprinse în Decalogul Fiscal al Antreprenorilor, pe care l-am și făcut public”, a declarat Angela Roșca, lider al Task Force-ului RBL Fiscalitate și Membru al Consiliului Director RBL.
Punctual, spune ea, dintre măsurile concrete propuse de RBL, două au fost reținute:
1. Păstrarea unui sistem prin care o firma să poată opta (de la înființare sau ulterior) să aplice regimul și să plătească impozit pe profit și să nu fie automat subiect de impozit pe microîntreprinderi (valabil indiferent de CAEN și alte condiții de capital social sau număr de angajați);
2. Implementarea începând cu 1 ianuarie 2023 a anumitor măsuri ce fuseseră propuse spre aplicare, în cadrul Ordonanței, începând cu 1 august 2022.
„Alte măsuri precum plafonarea contribuțiilor sociale și reducerea costului muncii nu au fost preluate. Considerăm în continuare că aceste măsuri, precum și menținerea cotei unice sunt esențiale pentru ca economia României să poată trece cu bine de criza care va urma”, a explicat ea.
1
0
