Guvernul a folosit fondul de rezervă și pentru alte lucruri, în afară de chestiunile urgente pentru care există, cum ar fi PNDL și festivaluri, reiese din raportul Consiliului Fiscal.

Cheltuieli - fondul de rezerva al GuvernuluiFoto: Consiliul Fiscal

„În anul 2021 se constată o relativă ameliorare a cadrului de utilizare a fondului de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, atât din perspectiva totalului cheltuielilor angajate, cât și din cea a numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea alocării unor sume din acest fond”, menționează sursa citată.

  • Comparativ cu anul precedent, alocările totale din fondul de rezervă s-au diminuat cu 42,7%, transferurile către administrația centrală cu 64,8%, iar cele către autoritățile locale cu doar 12,8%.

Consiliul Fiscal apreciază că se impune amendarea legislației care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă.

Recomandarea: specificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o transparență mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului de rezervă.

Ce a făcut Guvernul cu banii din Fondul de rezervă

Excluzând acele cheltuieli generate de combaterea efectelor social-economice induse de valuri succesive ale pandemiei, utilizarea unei părți însemnate din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului care a fost aprobată în cursul anului 2021 prin derogare Legea nr. 500/2002 a fost destinată unor cheltuieli care nu pot fi considerate neprevăzute şi ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat, precum:

  • plata cheltuielilor curente și de capital pentru unele unități administrativ-teritoriale;
  • finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, etapele I și II;
  • asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică;
  • plata unor creanțe salariale și a creanțelor aferente unor titluri executorii în dosare care vizează obiective de investiții de infrastructură rutieră derulate în cadrul programelor finanțate prin fonduri europene;
  • plata arieratelor către bugetul general consolidat;
  • cheltuieli necesare pregătirii şi desfășurării alegerilor locale parțiale;
  • organizarea și desfășurarea unor campionate sportive sau festivaluri, etc.