Este clar că a scăzut puternic numărul de contracte de muncă part-time, de la adoptarea și publicarea OG 16/2022. S-au pierdut contracte, chiar dacă diverși oficiali încearcă să nege, chiar venind cu ideea, falsă, că toate contractele part-time s-au transformat în full time.
În primul rând, datele nu le dau dreptate. Doar unele contracte au fost transformate în contracte de 8 ore (vedeți cifrele de mai jos, de la intertitlu). De exemplu, așa cum am văzut pe grupurile de contabili, unii angajatori care aveau mai mulți angajați part-time, au păstrat doar 1-2 pe care i-au trecut cu normă întreagă. Restul contractelor au fost închise.
Cei care au făcut diferitele corelări trebuie să ia în considerare că la creșterea numărului de contracte full intră chiar și angajații aduși din Asia, să nu uităm că anul acesta avem un contingent de 100.000. La aceștia se adaugă și unii care au sosit din Ucraina.
De aceea lucrurile trebuiesc văzute în context.
Noi am mai avut în România această măsură de supraimpozitare a muncii part-time. Când oficialii se refereau, înainte de eliminare (în 2019), la creșterea numărului de contracte full-time, ei nu se uitau că între timp a mai fost o OUG (114), care a scos la lumină contractele din construcții, prin facilități (adică angajații nu plătesc impozit pe venit, contribuția la sănătate și la Pilonul II). Practic, s-a mai redus din munca la negru, deci au apărut noi contracte. Ceea ce era normal: când taxarea pe muncă este mai mică, merită să treci în legalitate).
Deci avem acum două tipuri de logică la Guvern (inclusiv PSD), care sunt opuse (adică lucruri care au fost adoptate și care sunt în vigoare):
1. O taxare mai mică pe muncă reduce munca la negru (cum a fost cu facilitățile din construcții și, mai nou, cu industria alimentară și agricultură)
2. O taxare mai mare pe muncă reduce munca la negru (cum este cu supra-taxarea contractelor part-time)
A doua este clar falsă. Din contră, chiar încurajează fenomenul. Astfel de lucruri le vedem explicate și în literatura economică. Dincolo de literatura economică, le găsim chiar în 2 studii, unul pe site la Ministerul Finanțelor și celălalt la Ministerul Muncii. Dacă s-ar fi „obosit” să citească ce scrie în ele, poate nu ne-am mai fi trezit cu o supraimpozitare a muncii part-time.
Cel de pe site-ul Ministerului Muncii spune, printre altele:
„În România este destul de prezentă economia informală, care poate funcţiona ca o supapă în cazul creşterii costului cu forţa de muncă – o parte din lucrătorii cu salarii mici pot trece total sau parţial în informalitate, soluţie preferată de oamenii care se văd puşi în situaţia de a-şi pierde locul de muncă. Munca nedeclarată (şi bineînţeles şi economia informală) are implicații negative care afectează obiectivele macroeconomice, dar și calitatea și productivitatea muncii și coeziunea socială”.
Cel de pe site-ul Ministerului Finanțelor:
„... o reducere a poverii fiscale asupra angajaţilor cu venituri mici ar putea elimina distorsiunile care afectează angajarea cu forme legale la costuri relativ scăzute din perspectiva veniturilor impozitului pe venitul personal şi/sau veniturilor din CAS la care se renunţă”
Câte contracte part-time au fost închise până joi
Dacă ne uităm la numărul de contracte cu timp parțial închise în primele 4 zile (1-4 august), vedem o reducere de 44.515. Numai joi, 4 august, a fost o scădere de 4.583, conform datelor transmise de ITM.
Totuși, să nu uităm că OG 16/2022 s-a publicat pe 18 iulie, și unii angajatori chiar din acele zile au început să dea oameni afară (există cazuri în care au fost păstrați 2-3 angajați, trecuți la normă întreagă, iar restul dați afară).
Din păcate, nu avem o situație exactă pe zile din data de 18 iulie, dar avem datele lunare pe ultimele luni.
Așadar, vedem o scădere de 135.710 contracte (dacă facem comparația cu începutul lunii iulie, corelat cu datele la 4 august).
Cu cât a crescut numărul contractelor full time: 101.955 (dacă facem aceeași comparație cu începutul lunii iulie, corelat cu datele la 4 august).
Dacă ne uităm la datele din perioada 1-4 august, vedem o creștere a contractelor cu normă întreagă de 27.974. Asta în condițiile în care în aceeași perioadă au fost închise 44.515 de contracte cu timp parțial
*De precizat că vor mai fi închise contracte part-time, unii fiind în preavize.
* Așa cum am spus mai sus, cele 101.855 nu sunt toate foste contracte part-time, așa cum încearcă să ne spună autoritățile, din motivele enumerate în prima parte a articolului.
Peste 1-2 luni probabil ni se vor vântura, așadar, noi cifre bugetare din care va reieși că nu au scăzut veniturile bugetare, ori că au crescut pe zona de contribuții de exemplu. Dacă va fi așa, lucrurile sunt scoase din context.
Nu ni se va spune un alt lucru. De exemplu unii dintre cei care puteau acorda facilități (construcții, agricultură și industria alimentară) nu vor mai putea face asta, tot datorită OG 16/2022. Asta deoarece criteriul pentru cifra de afaceri este luat în calcul pentru acest an, iar mulți nu îl îndeplinesc în unele luni. Prin urmare, la același brut, angajații ba vor primi mai puțini bani, ba mai mulți (pentru că în unele luni plătesc taxe, iar în altele nu). Unii chiar de luna asta nu îndeplinesc criteriul, deci impactul este imediat. Până acum nimeni nu plătea (cu excepția contributiei al Pilonul 1 de pensii).
Un lucru este cert, oficialii vor continua să nege și să spună că toate contractele part-time sunt acum cu normă întreagă. Așa e când scoți lucrurile din context, te uiți în buget, vezi mai mulți bani și tragi concluzia ignorând celelalte date.
Sursă foto: DreamStime.com
Citește și:
4
7
