Legislaţia privind plafonarea şi compensarea facturilor la energie, care ar fi trebuit să rezolve problema scumpirilor începute anul trecut, a avut de fapt efectul advers: a adâncit şi mai mult problema, bugetul de stat nu mai poate compensa facturile, furnizorii nu mai au de unde să facă rost de bani, distribuitorii nu mai fac investiţii în reţea, iar, pe bursă, preţul a ajuns astăzi la un record istoric.
Marcel Ciolacu, liderul PSD, partid aflat la guvernare, spune că cineva face jocuri subterane pe această piaţă şi că “şmecherii din energie” s-au întors, dar nu arată cu subiect şi predicat despre cine este vorba.
Mai mulţi specialişti din energie au atras atenţia încă de când se discuta de introducerea plafonului de preţuri sau de prelungirea lui de faptul că această măsură va face mai mult rău decât bine.
“Plafonarea prețului gazelor naturale este mai bună pentru unii furnizori, decât pentru consumator. Consumatorul cu preț plafonat va plăti mai mult cu până la dublu în următorul an prin actuala lege a plafonării, iar unii furnizori câștigă prin plafonare de până la dublu față de cât ar fi castigat în absenta plafonarii”, susţinea Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei pentru Energia Inteligentă, într-o analiză publicată la începutul anului.
Plafonarea sau reglementarea prețului energiei sunt cele mai rele lucruri, spunea şi Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, la începutul acestui an, într-un interviu pentru Spotmedia.
La rândul său, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, recomanda dirijarea ajutoarelor doar spre consumatorii vulnerabili, nu pentru toată lumea, iar plafonarea să se facă la un nivel cât mai ridicat, pentru a nu afecta bugetul statului.
“Prin plafonare cu compensare, pe modelul pe care l-am avut noi până acum, statul plăteşte diferenţa şi atunci am două probleme. Unu: costă foarte mult, pentru că ajută pe toată lumea. Cu cât nivelul plafonării este mai jos, cu atât trebuie statul să scoată mai mulţi bani din buget. Şi doi: nu mai are consumatorul niciun interes să caute un furnizor mai ieftin, dacă oricum statul plăteşte diferenţa. Deci recomandarea noastră a fost ca plafonarea, dacă se face, să fie la un nivel cât mai sus, preferabil dacă se poate fără compensare, şi să direcţionăm resursele statului spre cei care au mai multă nevoie, casnici, mai vulnerabili, mai săraci, care au dificultăţi să-şi plătească factura, cât şi consumatorii industriali", a spus Chiriţoiu, în martie, la o conferinţă.
Autorităţile nu au ţinut cont de aceste recomandări şi au plafonat preţul pentru toată lumea, la un nivel foarte jos, iar acum se află în imposibilitatea de a returna banii furnizorilor, pentru că nu s-au strâns destui bani la buget.
Ce nu spune Ciolacu. S-au întors “băieţii deştepţi din energie”?
Interesant este că Marcel Ciolacu, liderul PSD, a avut în urmă cu două zile un discurs în care a acuzat fix legislaţia actuală, deşi partidul pe care îl conduce face parte din Guvern şi a aprobat cot la cot cu PNL toate aceste măsuri, atât în Guvern, cât şi în Parlament.
El a strecurat bucăţi de informaţii, dar fără să ducă ideea la capăt şi fără să spună cu subiect şi predicat cine sunt vinovaţii.
Ciolacu susţine că cineva a introdus pe ultima sută de metri în proiectul de act normativ o prevedere prin care producătorii de energie nu plătesc supraimpozit pe fiecare tranzacţie unde preţul este mai mare de 450 de lei pe MWh, ci se face o medie cu contractele din trecut, care sunt la preţuri mai mici.
“Avem o supraimpozitare la producători, dar cineva a strecurat să fie luat preţul mediu, astfel încât s-au încadrat sub 450 lei şi chiar mi-aş dori ca primul-ministru să afle cine a strecurat acest preţ mediu în ordonanţă, să ştim şi noi cine subteran face jocurile”, a spus Ciolacu.
Ce nu ne spune Ciolacu cu subiect şi predicat este unde s-au dus aceşti bani: au rămas în conturile producătorilor de energie sau sunt undeva pe lanţul dintre producător şi consumator?
Însă tot de la el aflăm, în acelaşi discurs, că s-au întors băieţii deştepţi din energie adică acele firme de intermediari care cumpără energie ieftină de la producători şi o vând consumatorilor mult mai scump. Ne aducem aminte în trecut, în perioada 2007-2010, ce scandal a fost cu aceşti băieţi deştepţi, scandal în urma căruia s-a modificat întreaga legislaţie din energie din România, s-au desfiinţat contractele bilaterale şi s-a introdus obligativitatea tranzacţionării pe bursă a întergii energii disponibile.
“Marea liberalizare a creat şmecheri din nou în energie şi speculaţie pe piaţă”, spune Ciolacu, fără să spună cine sunt aceştia.
OPCOM ştia de anul trecut ce o să urmeze
O altă bucăţică de informaţie foarte importantă spusă de Ciolacu în discursul de zilele trecute a fost că operatorul bursei de energie OPCOM a avertizat guvernul că urmează preţuri uriaşe în energie.
“OPCOM, domnul Ionescu (Victor Ionescu, directorul general al OPCOM – n.r.), l-a avertizat pe fostul prim-ministru, Florin Cîţu, şi pe domnul Popescu (Virgil Popescu, ministrul Energiei – n.r.), ce se va întâmpla în energie în perioada următoare. Şi nu s-a luat nicio măsură, dimpotrivă, i-au râs în nas”, a completat Ciolacu.
Ce spune însă liderul PSD, clar şi foarte important, este că “impactul solicitat de Ministerul Energiei, respectiv 31 de miliarde (de lei – n.r.), este un lucru imposibil pentru bugetul României”.
Record de preţ pe bursa de energie astăzi
Între timp, preţurile continuă să crească. Preţul energiei cu livrare astăzi pe bursa OPCOM, pe Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU, a ajuns la un record istoric de 3.083 lei pe MWh.
Am luat PZU drept etalon deoarece, chiar dacă este o piaţă spot, ea are o cotă de aproximativ 50% din piaţă, adică jumătate din energia consumată în România se tranzacţionează aici.
Rapoartele OPCOM mai arată că, în lulie 2022, preţul mediu pe Piaţa pentru Ziua Următoare a fost de 1.813 lei, de patru ori mai mare decât în luna iulie a anului trecut.
PSD propune reglementarea preţului pentru casnici
În faţa acestei situaţii, PSD a venit cu două propuneri importante. Prima este reglementarea preţului pentru consumatorii casnici, după ce expiră măsura cu plafonarea, timp de un an, cu posibilitatea de prelungire până în 2025.
O asemenea măsură ar însemna preţuri mai mici pentru populaţie, dar mai mari pentru consumatorii non-casnici, de la IMM-uri la fabrici, care vor scumpi produsele lor.
Cu alte cuvinte, vom plăti mai puţin la energie, dar mai mult pe alte produse.
O altă propunere venită din tabăra social-democrată vizează supraimpozitarea întregului lanţ din energie, de la producători, la intermediari şi furnizori. Acest lucru ar limita speculaţiile din piaţă şi posibilitatea unor profituri uriaşe pe care le-ar obţine unii traderi.
Sursă foto: DreamStime.com
2
19
