În Europa se vorbește despre o recesiune care va apărea spre final de an, iar lucrul acesta ne va influența și viața noastră, traiul de zi cu zi. Indiferent că vorbim de recesiune, de stagflație sau de stagnare seculară, efectele sunt în general resimțite în portofele.
Chiar dacă multe persoane nu sunt interesate de ce se întâmplă în economie, ele sunt efectate în mod direct.
Să nu uităm că avem deja un efect al măsurilor luate în pandemie și a războiului din Ucraina: inflația de două cifre. Salariile au fost erodate. Cu aceiași bani cumperi mai puțin, iar în multe cazuri creșterile salariale sunt sub nivelul inflației.
Bineînțeles, inflația este simțită diferit în funcție de consumul fiecăruia. Unii o simt de 20-30%, alții de 15%. Diferă în funcție de coșul de consum.
Totuși, când vedeți că BNR și chiar ministrul Finanțelor anunță că se așteaptă la o scădere a inflației, asta nu înseamnă că scad prețurile. Înseamnă că acestea cresc, dar într-un ritm puțin mai lent. Tot mai mult vom plăti.
De ce?
Inflația, în sine, este o creștere a prețurilor de consum.
La ce să ne așteptăm dacă vine recesiunea
Dacă vorbim despre recesiune, sunt unele lucruri/efecte la care ar trebui să ne așteptăm.
1. Pierderi de locuri de muncă și salarii mai mici
Un efect, așa cum l-am văzut chiar și în criza anterioară, este reducerea numărului de locuri de muncă. Adică firme care s-au închis și au trimis oamenii în șomaj. Chiar dacă acum avem, încă, o tensiune pe piața de muncă (în sensul că nu sunt destui angajați), lucrul acesta se poate schimba rapid.
În același timp, unele firme, pentru a rezista pe piață, vor trebui ori să păstreze salariile, ori să le scadă. Să nu uităm că o creștere a șomajului, adică o masă mai mare de oameni disponibili, poate da mai multă putere firmelor în privința negocierilor salariale. Cu alte cuvinte, pot găsi oameni pe salarii mai mici (depinde evident de tipul de activitate etc.).
În plus, să nu uităm că o creștere a șomajului scade venitul disponibil al acelor oameni, ceea ce înseamnă că există o scădere a consumului, ceea ce se simte și în alte sectoare care poate par a nu fi afectate.
De asemenea, este posibil să dispară anumite beneficii oferite de angajatori ca parte a pachetelor salariale, precum diverse asigurări de sănătate, abonamente la sală etc.
2. Rate la bancă mai mari
Când vorbim de rate la bancă, afectate sunt atât firmele, cât și persoanele fizice.
Spuneam la punctul 1 de eventuale închideri de firme și salarii mai mici. Creșterea costurilor cu dobânzile pot duce la acel efect dacă ne referim la firme.
În ceea ce privește persoanele fizice, ratele la bancă pentru case/ apartamente (chiar și pentru credite de consum) vor crește și mai mult. BNR a mărit dobânda de politică monetară pentru a lupta cu inflația, iar acest lucru pare că va continua să se întâmple.
Asta înseamnă mai puțini bani disponibili pentru cheltuielile zilnice și, după caz, mai puține economii.
Poate că va trebui ca, în anumite cazuri, românii să apeleze la servicii gratuite precum cele oferite de CSALB, ori la amânarea ratelor, dacă în acele momente va mai fi disponibilă opțiunea (probabil, dacă sunt probleme mari, se va prelungi).
Cum să te pregătești pentru recesiune
1. O analiză a cheltuielilor lunare
Cât încă mai merge economia, sunt unele lucruri pe care le poți face. În primul rând, trebuie să vezi pe ce cheltuiești banii în fiecare lună.
Asta te va ajuta să vezi ce poți tăia. Dacă consumai alcool ori sucuri cu zahăr (mai ales că se scumpesc mult din cauza OG 16/2022), de exemplu, le poți tăia. Plus că vei câștiga timp chiar la supermarket dacă mergi la casele self-scan. Nu mai trebuie să vină angajatul să dea cu cartela acolo pentru că ai cumpărat alcool și ai peste 18 ani (uneori nu este pe-acolo, ajută un alt client etc.). Ai luat doar produsele necesare, ai plătit și ai plecat.
2. Economisește cât mai mult din timp
Diverși economiști spuneau, la un moment dat, că ar trebui ca la 30 de ani să ai economisit cel puțin salariul pe 1 an. Adică în caz de ceva, un an să te poți întreține din economiile acumulate.
Cât încă mai merg lucrurile bine, ar trebui să economisești. Adrian Asoltanie recomanda într-un interviu acordat HotNews.ro în urmă cu câteva luni ca de îndată ce ți-a intrat salariul astăzi, să-ți creezi acest obicei să pui ceva deoparte, o mică parte: 10%, 5%, cât o fi, 100 lei, 100 euro.
Tot el spunea că este mai bine ca banii să-i schimbi într-o altă monedă, poate dolari sau euro, deoarece așa îți va fi mai greu, psihologic vorbind, să-i cheltuiești.
3. Abonamente la diverse servicii
Este posibil să ai abonamente la servicii de streaming precum Netflix, Disney+, HBO Max, Amazon Prime, Hulu etc.
Poate ar trebui să te gândești dacă merită să pierzi timp și bani cu aceste servicii. În schimb, de la bibliotecă poți împrumuta cărți gratis, multe au rafturi cu noutăți, dacă vrei literatură nouă.
De asemenea, dacă nu te uiți la televizor, poate ar trebui să te gândești dacă merită să mai ții abonamentul. Dacă totuși vrei să-l păstrezi, verifică dacă poți face un contract mai bun. Dacă ți-a expirat, atunci poți obține, poate, o ofertă mai bună.
4. Cheltuielile cu benzina și motorina
Dacă ai posibilitatea să ajungi la birou și fără mașina personală, o bună idee pentru a economisi niște bani ar fi și transportul în comun. Adică să economisești banii de carburant (benzină, motorină).
5. Costul cu energia electrică
Dacă ai un consum mai mare de 100 de kWh și vrei să economisești bani, poate ar trebui să gasești soluții prin care să intri sub acel nivel, pentru a profita de plafonare, cel puțin până în 31 martie 2023 (ce va fi după, vom vedea, pentru că nici autoritățile nu știu).
Poate alte becuri sau scoaterea din priză a anumitor aparate electrice pot ajuta la asta.
E decizia fiecăruia, cum muncește mai bine, dar în anumite cazuri munca de la birou și nu de acasă, poate ajuta la scăderea facturii: consumi curentul angajatorului.
*Textul este inspirat după un articol din MoneyWeek
Sursă foto: DreamStime.com
2
3
