Munca part-time este suprataxată de la 1 august 2022, în urma aplicării ordonanței creșterilor de taxe. Atât înainte să fie luată măsura, cât și la scurt timp după, autoritățile spuneau că data trecută când măsura a fost luată, circa 300.000 de contracte part-time s-au transformat în full-time (Olguța Vasilescu vorbea în 2019 de un total de 289.000).

Angajati la curatenieFoto: DreamsTime

HotNews.ro a decis să verifice dacă este reală această cifră, ori măsura care a fost reintrodusă acum se bazează pe o minciună.

*Precizăm că avem datele de la Inspecția Muncii, deci reale și pe ele ar fi trebuit să se bazeze, în principiu, și autoritățile.

Ce arată datele de când a mai avut România suprataxare part-time

România a mai avut o suprataxare part-time, introdusă prin “marea revoluție fiscală” din 2018.

Ce arată datele dacă ne uităm anii 2017-2020 (am luat perioada asta pentru că aici vedem ambele fenomene și datele vorbesc de la sine)?

În primul rând, observăm o scădere de 28.270 contracte part-time și o creștere de 127.331 contracte full time în 2018 comparativ cu 2017.

Ce deducem de-aici?

Presupunând că 28.270 s-ar fi transformat în full time (ceea ce este fals, dar de dragul exercițiului spunem că se poate), ar fi crescut numărul contractelor full-time de peste 4 ori. Așadar, dacă nu cumva s-ar fi înmulțit „prin mitoză” cu câteva zile înainte de aplicarea supra-taxării (ca să facem o glumă), atunci nu putem vorbi de 300.000 de contracte transformate în full time. Nu o spunem noi, ci matematica și datele oficiale ale Inspecției Muncii, instituție a statului.

Practic, conform datelor Inspecției Muncii, numărul total de contracte în economie a crescut cu puțin peste 99.000 în 2018, aici intrând atât noi angajați la stat, cât și noi persoane intrate în câmpul muncii în privat (tineri care au terminat facultatea).

Când au scos măsura printr-o lege în Parlament (Legea 263/2019), în plenul Camerei Deputaților Lia Olguța Vasilescu (fost ministru al Muncii și parlamentar PSD) spunea că „Imediat după ce am introdus această taxare la part-time la nivelul salariului minim pe economie, vreau să vă spun că în prima lună, 89.000 de contracte de muncă au trecut din economia gri, la alb. De asemenea, în lunile următoare încă 200.000 de contracte au trecut la alb”.

Unde sunt acele contracte “la alb”? În datele oficiale nu există, așa cum vedeți mai sus.

Unde sunt cele 300.000?

De fapt, când au introdus din nou măsura (prin OG 16/2022), autoritățile s-au bazat pe spusele Olguței Vasilescu, care nu se regăsesc în cifrele oficiale. Pur și simplu, nu există.

Ce s-a întâmplat după legea de eliminare a suprataxării muncii part-time

La 31 decembrie 2019, numărul de contracte part-time era de 921.400. De asemenea, cel de full time era de peste 5,5 milioane.

Așadar, în 2020, după eliminarea supra-taxării muncii part-time vedem o creștere de 166.084 contracte cu timp parțial și o scădere de 179.138 contracte full-time.

La fel ca mai sus, nu putem exagera să spunem că toate contractele full time pierdute au fost transformate în part-time.

*Totuși, să nu uităm că numărul de contracte a fost influențat și de pandemie (s-a stat mult în lockdown), unele firme au decis să dea oameni afară.

Practic, numărul total de salariați, per total, scăzuse cu circa 13.000.

Dacă ne uităm la 31 ianuarie 2022, observăm că erau 1,14 milioane de contracte part-time și 5,44 milioane full time.

(Din păcate, nu avem și o situație pe noi PFA-uri sau alte forme de business pentru că, să nu uităm, unii decid să-și părăsească locurile de muncă pentru a încerca ceva pe cont propriu: fenomenul de „Marea Demisie” simțindu-se și în România).

Ce s-a întâmplat anul ăsta, după ce a fost suprataxată munca part-time: cele mai recente date

Așa cum ați văzut, Hotnews.ro a atras atenția încă din iulie, după ce a apărut în Monitorul oficial Ordonanța creșterilor de taxe, că angajați precum oamenii de la curățenie care chiar lucrează doar 2 ore dimineața, au contractele de muncă desfăcute. Au mai fost loviți contabili juniori (cei care nu sunt la o formă de învățământ), cei de la mentenanță sau chiar bone.

Nu se justifica ca angajatorul să plătească taxe la 8 ore, dacă omul lucrează doar 1-2 ore.

Unii angajatori care aveau mai mulți angajați part-time, au păstrat doar 1-2 pe care i-au trecut cu normă întreagă. Restul contractelor au fost închise.

Trebuie să ne uităm la numărul de contracte part-time închise, iar acest lucru putem observa uitându-ne chiar din iulie, deoarece unii angajatori au început de atunci să dea oameni afară.

Așadar, uitându-ne pe date (din iulie inclusiv, pentru că din 18 au început antreprenorii să dea oameni afară) observăm că numărul de contracte part-time a scăzut cu 162.911.

Deci, acesta este numărul de contracte închise.

Dacă ne uităm pe numărul de contracte full time, vedem o creștere de 120.352 contracte. Așadar, dacă mergem pe o logică un pic strâmbă și să presupunem că acestea sunt toate foste part-time, atunci peste 42.000 de oameni și-au pierdut locul de muncă din cauza Ordonanței 16/2022.

Să nu uităm că mai intră angajați în economie, avem un contingent mare de străini ce sunt aduși în țară și a crescut numărul de bugetari. Adică sunt alte cauze din spatele cifrei de 120.352, influența ordonanței fiind chiar minoră.

Deși nu am avut în nota de fundamentare un impact bugetar al suprataxării part-time (adică câți bani în plus vor încasa) și nici în cea de la prima rectificare bugetară din 2022, într-o opinie a Consiliului Fiscal se menționează o cifră: 400 milioane lei, fiind citată o cifră a Ministerului Finanțelor. Deci, Guvernul (PSD – PNL -UDMR) a decis să dea afară oameni pentru o sumă atât de mică.

Sursă foto: DreamStime.com