Odată cu episoadele de creștere a ROBOR, s-au înmulțit recomandările apărute în media ca oamenii să-și „mute” creditele în lei cu dobândă variabilă de pe ROBOR pe IRCC. HotNews a discutat cu mai multe bănci pentru a afla câți clienți au trecut în realitate de pe ROBOR pe IRCC, care sunt avantajele/dezavantajele unei asemenea mișcări și ce trebuie să faci pentru a schimba indicele.

IRCC vs ROBORFoto: Profimedia Images

Comparație IRCC vs. ROBOR în 2022

Nu trebuie să fii mare expert ca să îți dai seama că, deși într-un moment ROBOR poate fi mai mare decât IRCC, roata se învârte, iar ROBORul va rămâne în urmă. Guvernatorul s-a exprimat destul de clar:„Avem acest IRCC, el va crește. Transmisia va fi cu întârziere. Se va duce, se va apropia de ROBOR. S-ar putea ca atunci când inflația se duce în jos și dobânzile scad, IRCC să rămână mai sus decât ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populația are posibilitatea să aleagă. Nu se întâmplă miracole în economie. Niciunul nu este soluția perfectă. După mine, e bine să rămână și IRCC și ROBOR”, a precizat Isărescu.

De asemenea, șeful Asociației Române a Băncilor a reluat și el același lucru, cu alte cuvinte: „Trecerea de la ROBOR la IRCC în contractele vechi în lei se face cu acordul ambelor părți. Încercăm să transmitem că dacă un client solicită să facă trecerea de la ROBOR la IRCC și această cerere se aprobă de către bancă, atunci acest proces este ireversibil. IRCC-ul are o altă perioadă de ajustare și este o medie ponderată care în trei luni de zile ajunge foarte aproape de media ROBOR-ului de la perioada la care ne raportăm.

Încercăm să spunem clienților să nu aibă așteptări că acel IRCC va fi înghețat. Noi încercăm să le explicăm și să-i învățăm pe clienți să încerce să anticipeze, să se uite pe un orizont un pic mai lung decât luna viitoare. Fiecare bancă încearcă să găsească acele soluții pentru acele perioade din viețile noastre când trecem prin momente mai dificile”, spune Bogdan Neacșu.

Cum au evoluat cei doi indici:

Ce avantaje/dezavantaje are trecerea de la ROBOR la IRCC

În primul rând, deși s-a dorit ca IRCC să fie un indice de piață care să exprime „real” prețul tranzacțiilor efective, de fapt nu este. Sunt aduse laolaltă într-un „coș” rate ale dobânzilor de pe piețe diferite. Într-o altă ordine de idei facem calcule cu „mere” și „pere”. Pentru a aduce la același numitor, nu este suficient să ponderezi valorile cu volumul tranzacțiilor, ci să ajustezi și după maturitatea pentru care sunt oferite acele disponibilități. Conform metodologiei de stabilire a indicelui, sunt considerate toate valorile ratelor de dobândă de pe piața interbancară, indiferent de palierele de maturități pentru care sunt formate.

O rată a dobânzii pentru maturități de o săptămână nu poate fi considerată ca exprimând același lucru ca cea pentru maturități de 9 luni. E ca si cum am considera un preț pentru un apartament de 2 camere de 50.000 euro, apoi pentru o casă cu 4 camere de 100.000 euro și să considerăm că prețul locuințelor este de 75.000 euro. Altfel spus, se utilizează o medie doar strict matematică a diverselor prețuri de pe piața interbancară. De exemplu, SONIA, noul indice ce urmează să înlocuiască LIBOR de pe piața interbancară londoneză, reprezintă o medie ponderată cu volumul tranzacțiilor a ratelor de dobândă „overnight”, însă pentru contractele pe termene mai lungi se folosește calculul dobânzii compuse pentru ajustarea la termen a acestei rate.

De asemenea, deși, teoretic, luând în calcul toate ratele de dobândă, acest indice ar trebui să fluctueze mai puțin (deoarece pentru unele maturități putem avea sensuri de mișcare a ratelor de dobândă diferite în „coș”), în varianta IRCC el poate fi mai mult supus volatilității din cauza încorporării și de rate de dobândă pentru termene foarte scurte (overnight sau de o săptămână). Acestea au o volatilitate semnificativ mai mare decât celelalte, exprimând „nervozitățile” de moment ale pieței. Oare noul indice nu ar fi trebuit să aducă mai multă stabilitate?

Advertisement

O altă problemă a indicelui este faptul că se ia în considerare valoarea medie din trimestrul anterior, creând un decalaj temporal. El privește în trecut producând efecte în viitor! Acesta este și motivul pentru care acum valoarea a reieșit după calcule mai mică. Valorile din prezent ale ROBOR se vor reflecta peste următoarele trei luni. Așa că, haideți să nu ne îmbătăm cu apă rece, să nu ne facem iluzii deșarte! Acest decalaj va crea dificultăți și în gestiunea activelor și pasivelor bancare, deopotrivă. Cum de altfel, toate aceste schimbări vor aduce costuri administrative suplimentare băncilor, atât cu implementarea, cât și cu gestiunea ulterioară (mai ales că va avea produse diferite ancorate în indici diferiți de referință), intermedierea bancară va fi mai scumpă, efect exact opus prin ceea ce se urmărește prin acest indice.

De asemenea, va crea și anumite anomalii, de exemplu în cazul în care inflația va fi în scădere, dar ratele la credit în creștere. De ce? Pentru că se iau dobânzile pe când inflația lunară era mai mare. Din această perspectivă va decala și efectele măsurilor de politică monetară, iar, în anumite situații, chiar le va anihila, explică profesorul Bogdan Căpraru, de la Consiliul Fiscal.

Ce trebuie sa faci pentru a trece de la ROBOR la IRCC

E simplu, trebuie să te adresezi băncii la care ai creditul. Deși până acum nu foarte mulți români au făcut asta. De pildă, la CEC Bank s-au înregistrat câteva sute de cereri, după cum au transmis HotNews reprezentanții băncii.

La CEC Bank exista o procedură simplificată pentru conversia creditelor de la ROBOR la IRCC. ”Clientul trebuie să depună o cerere în orice sucursală a băncii. Pe baza cererii, se va încheia un act adițional la contractul de credit, fără vreo analiză suplimentară. Marja va rămâne neschimbată. Dacă clientul are un credit Noua Casă, va fi nevoie și de acordul Fondului Național de Garantare. Pe termen scurt, cât timp dobânzile sunt în creștere, datorită modului de calcul pe baza datelor din urmă cu două trimestre, IRCC va fi în urma ROBOR și deci ratele vor fi mai mici.

Însă în momentul în care dobânzile vor reveni pe un trend descrescător, reducerea acestora se va reflecta cu întârziere în IRCC (de până la 6 luni). Cu alte cuvinte, când ratele calculate pe baza ROBOR vor înceapă să scadă, cele calculate pe baza IRCC vor continua să crească. Schimbarea indicelui de referință este ireversibilă. Cu alte cuvinte, poți trece de la ROBOR la IRCC, dar de la IRCC înapoi la ROBOR nu se mai poate.

Expunem toate aceste considerente clienților și le recomandăm să analizeze și avantajele pe termen scurt, dar și potențialele evoluții pe termen mediu și lung, astfel încât să ia o decizie informată”, explică reprezentanții CEC Bank

La BRD, la fel. „Am primit din partea clienților câteva sute de astfel de soliciăari de modificare a indicelui monetar, față de care se calculeaza dobânda variabilă a creditelor aflate în derulare, din ROBOR în IRCC. Solicitările au fost în general aprobate și doar în anumite cazuri, în care situația financiară a clienților era deteriorată, banca a propus anumite soluții de restructurare, adaptate la situațiile particulare ale clienților respectivi”, au spus pentru HotNews oficialii BRD.

Ei au mai ținut să precizeze că modificarea indicelui, din ROBOR în IRCC, nu este reversibila. „Astfel, odată trecut la IRCC, un client nu mai poate solicita din nou trecerea la ROBOR (aceasta nefiind permisă de OUG 19/2019). Acest lucru este important deoarece, într-o situație în care care dobânzile interbancare cresc, ROBOR va reflecta primul aceasta creștere, fiind urmat, la câteva trimestre distanță, și de IRCC. Astfel, un client care are dobânda legată de IRCC ar putea fi afectat mai târziu de aceste modificâri de dobândă în comparație cu un client cu dobânda legată de ROBOR. Dar trebuie retinut ca aceste variatii ale indicilor de referinta sunt ciclice. Astfel, dupa o perioada de crestere va veni si una de scadere, moment in care primii care vor beneficia de reducerea dobanzilor de pe piata vor fi clientii cu dobanda raportata la ROBOR”, mai spun reprezentanții BRD.

h2. Ce recomandări ați face unui doritor de credit ipotecar : IRCC sau dobândă fixa? De ce?

„Ceea ce le-am recomanda, în primul rând, celor care își doresc un credit pentru locuință este să aibă o abordare prudentă, mai ales în cazul creditelor cu dobândă variabilă. În această situație, conduita recomandată este cea în care clientul nu se îndatorează la limita maximă și ia în calcul și eventuale creșteri ale ratei lunare cauzate de eventualitatea creșterii indicelui monetar IRCC.

Cea mai importantă recomandare este de a nu se uita doar la nivelul ratei lunare, ci și la tipul dobânzii - variabilă sau fixă. Un credit cu dobândă variabilă poate părea atractiv din punctul de vedere al ratei lunare de plata, dar peste un timp s-ar putea să devină destul de greu de plătit dacă rata lunara se mărește ca urmare a creșterii valorii IRCC.

BRD oferă credite cu dobândă fixă în primii 3 sau 8 ani, urmata de dobândă variabila, sau dobândă fixa pe țoață durata creditului, de maximum 30 de ani. Clienții ar trebui să aleagă perioada de dobândă fixa și în funcție de perioada estimată pentru rambursarea creditelor, protejandu-se astfel de eventuale variații ale indicelui de referință (daca spre exemplu, un client estimează că vă rambursa creditul în 10 ani, atunci o dobândă fixa în primii 8 ani, sau chiar 10 ani, poate fi potrivita pentru el)”, explică oficialii BRD.

Reprezentanții BCR au transmis HotNews că numărul cererilor de schimbare a indicelui a fost de circa 2500. „BCR a promovat intens, în ultimii ani, creditele ipotecare și refinantările cu dobândă fixă pe 5 sau 10 ani, atât la nivel comercial, cât mai ales în discuțiile îndeproape cu clienții noștri. Motivul e simplu: clienții pot beneficia de predictibilitate și sunt protejați o bună perioadă de timp de posibilele reprize de volatilitate, așa cum e și cea din prezent. Acesta este si unul dintre motivele pentru care, la ora actuală, 70% din producția nouă de credite ipotecare a BCR este cu dobândă fix”, au mai transmis BCR.

Este important de spus că trecerea de la ROBOR la IRCC este ireversibilă și comportă o serie de avantaje, dar și dezavantaje și este de datoria noastră să le prezentăm clienților cât mai clar pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză. Creșterea ROBOR e urmată, la câteva luni (6-9 luni), și de creșterea IRCC, deci o astfel de trecere oferă, de fapt, un câștig de timp. Pe de altă parte, în condițiile în care ROBOR ar putea intra pe un trend descendent, clientul ar putea rămâne cu IRCC ridicat până când scăderea va atinge, câteva luni mai târziu, și acest indice, explică reprezentanții BCR.