Economia a crescut în trimestrul al doilea cu 2,1% comparativ cu primul trimestru, deși indicatorii economici nu sugerau deloc o evoluție atât de bună. Miercuri, Statistica a detaliat într-un comunicat de ce am crescut mai mult decât speram.

Consumul ramane principalul motor al cresteriiFoto: SPENCER PLATT / Getty images / Profimedia

Economiștii au fost luați prin surprindere de cifrele roz transmise de INS, o parte din ei sugerând că INS o fi revizuit în scădere datele din primul trimestru sau că la mijloc o fi deflatorul, cu ajutorul căruia datele să arate mai frumos decât estimările bazate pe indicatorii în timp real.

Ce spune INS în comunicatul de miercuri:

„La creşterea PIB, în semestrul I 2022 faţă de semestrul I 2021, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

• Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+2,2%), cu o pondere de 20,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,3%;

• Informaţiile şi comunicaţiile (+1,7%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 23,9%.

• Contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 25,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -0,1%;

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 5,2%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

• cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,6%, contribuind cu +4,7% la creşterea PIB;

• formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 2,2%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la formarea PIB a avut-o exportul net (-3,9%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 14,3%, față de creșterea cu 7,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii.

Ce arătau indicatorii la momentul livrării de către INS a datelor semnal privind PIB-ul din al doilea trimestru

• Consumul populației, măsurat prin intermediul comerțului cu amănuntul (care reprezintă 70% din PIB) a încetinit în primul semestru la 5,2% (de la 5,7%), pe fondul inflației ridicate care îi face pe oameni mai precauți atunci când merg să-și facă cumpărăturile. Consumul gospodăriilor își epuizează din ce în ce mai mult combustibilul, având în vedere epuizarea economiilor făcute în pandemie, erodarea puterii de cumpărare, condițiile financiare mult mai stricte și incertitudinea sporită, arată un raport al BRD destinat investitorilor. Prin urmare, se mai arată în document, ar putea fi dificil ca acest consum privat să își păstreze dinamica pozitivă, mai ales dacă schimbările în materie de fiscalitate se materializează și condițiile de pe piața muncii se deteriorează.

• Producția industrială a scăzut și ea ușor în prima jumătate a anului, având performanțe lunare negative. În iunie contracția a fost de aproape 5% față de luna mai 2022. Sectorul de producție are în față o serie de obstacole – de la încetinirea vizibilă a activității economice din zona euro (principală destinație de export), la războiul din Ucraina care exacerbează probleme preexistente (lipsa componentelor, prețurile materiei prime etc) pentru ramuri cheie cum e industria auto și cele conexe.

• Activitatea de construcții a frânat destul de puternic în primele 4 luni, o revenire timidă fiind înregistrată după din luna mai (deși construcțiile inginerești au rămas tot pe minus). Nu trebuie uitat că creșterea costului vieții, a ratelor dobânzilor și a prețurilor la locuințe afectează la rândul lor cererea de locuințe.

• Eliminarea restricțiilor legate de pandemie la începutul lunii martie 2022 a contribuit în schimb la dinamizarea în ritm accelerat a serviciilor de piață destinate companiilor (creștere de 25% pe primele 5 luni) și a celor destinate gospodăriilor populației (creștere de aproape 40% pe primele 5 luni).

Letonia, Lituania și Portugalia au avut contracții economice în al doilea trimestru, arată datele Eurostat, în vreme ce Germania a înregistrat o stagnare economică (creștere 0%).