Din 2023 va fi o diferență semnificativă între cei care iau salariul minim, creat chiar de stat. Poate că astăzi mulți nu s-au prea gândit, deși HotNews.ro a tot anunțat de prin 2018 încoace, când ne-am referit la excepțiile din fiscalitate.
Așadar unii salariați, la un salariu minim 3.000 de lei brut, vor avea un net de 1774 lei sau 1863 lei (dacă statul va decide reglementeze si 200 lei netaxați). Alții din construcții, agricultură și industria alimentară vor avea 2.362 lei (atât au și acum). ATENȚIE: la același brut.
De ce?
Pentru că angajații din construcții (din ianuarie 2019), agricultură și industria alimentară (din 2022) sunt scutiți de la impozitul pe venit, contribuția la sănătate și, opțional, la Pilonul II de pensii.
Faptul că nu plătesc la sănătate nu înseamnă că nu pot beneficia de servicii. Pentru ei plătesc toți ceilalți angajați din economie, chiar și cei cu salariu mai mic.
Să fim mai exacți, firmele din acele domenii nu plătesc pentru ei în cazul salariilor între 3.000 și 10.000 de lei brut. Așadar, au un avantaj în atragerea forței de muncă.
*firmele din acele domenii nu pot da mai puțin de 3.000 de lei
Poate că mulți ar zice: Păi, tu ai munci în agricultură sau construcții?
Ei bine, sunt multe ocupații în România care se găsesc în multe alte domenii de activitate. De exemplu:
- Șofer
- Angajat la curatenie
- Contabil
- Angajat la vanzari
- Responsabil cu protectia datelor cu caracter personal
- Operator de maşini şi instalaţii
- Personal pentru servicii de spălare vehicule, vitrine, geamuri
- Manipulanți de marfă
Lista este mai mare, așa că nu are rost să continuăm. Ați înțeles ideea.
Au fost cazuri când firme de construcții au atras șoferi la firmele lor doar prin anunțul că vor avea un net mai mare, deoarece beneficiază de facilitățile menționate mai sus.
Asta a creat o tensiune suplimentară pe piața muncii din România.
Ca fapt divers, dar pe același subiect: Guvernul a venit cu o modificare prin Ordonanța 16/2022 (cea a creșterilor de taxe) prin care se menționează că se ia în considerare cifra de afaceri din anul curent, astfel că de la aplicare unii au constat că nu pot da facilitățile, astfel că anumiți angajați deja încearcă să plece în același domeniu la o firmă care îndeplinește criteriile, pe același brut, cu net mai mare (datorită facilităților).
Pentru unii angajați sărăcia în muncă va fi la fel de mare, iar pentru alții nu. Dacă ne uităm pe datele recente ale Eurostat, observăm că România este pe primul loc în UE la acest capitol cu un procent de 24,1% (risc de sărăcie și exclusiune socială în cazul persoanelor angajate). După noi sunt grecii cu 16,6%, apoi bulgarii cu 15,9% și spaniolii cu 15,7%.
14
3
