Luni, BNR a afișat un curs al dolarului de 5,11 lei, în creștere față de vineri (5,06 lei/USD). De ce ar trebui să ne intereseze și cât de plauzibil ar fi un nou „Plaza Accord” - înțelegerea care a dus acum 37 de ani la slăbirea monedei SUA?

Bancnotă de 100 de dolari. Pe fundal, sediul Rezervei FederaleFoto: Dmitrii Melnikov / Alamy / Alamy / Profimedia

Creșterea dolarului din acest an este alimentată de creșterile agresive ale dobânzilor Fed, care au încurajat investitorii să își retragă banii plasați în alte părți ale lumii penru a-i investi în active americane cu randament mai ridicat. Datele economice din SUA sugerează că inflația va rămâne ridicată, provocând noi creșteri ale ratelor Fed și un dolar și mai puternic.

Pentru SUA, un dolar puternic e o veste bună. Pentru restul lumii e o durere de cap teribilă

Perspectivele economice sumbre pentru restul lumii stimulează, de asemenea, dolarul american. Europa se află în prima linie a unui război economic cu Rusia, în vreme ce China se confruntă cu cea mai mare încetinire din ultimii ani.

Pentru SUA, un dolar mai puternic înseamnă importuri mai ieftine, un sprijin în lupta cu inflația și o putere de cumpărare în creștere pentru americani. Dar restul lumii e cam încurcată de creșterea dolarului.

Banca Mondială a avertizat că economia globală se îndreaptă către recesiune și că am putea asista la „un șir de crize financiare în piețele emergente care ar produce efecte de durată”.

Mesajul Băncii Mondiale vine pe fondul nivelului record al împrumuturilor acordate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) ţărilor cu probleme economice , nivel care a atins la sfârşitul lunii august 140 de miliarde de dolari.

„Multe țări aveau o groază de datorii, care au crescut și mai mult în pandemie din cauza greutăților economice și sanitare cu care s-au confruntat, spune un fost guvernator al Băncii Indiei.

Un dolar mai puternic face ca datoriile pe care guvernele și companiile le-au contractat în USD să fie mai scumpe

Un dolar mai puternic face ca datoriile pe care guvernele și companiile din piețele emergente le-au contractat în dolari americani să fie mai scumpe. În total, piețele emergente datorează de 83 de miliarde de dolari SUA care urmează să fie scadente până la sfârșitul anului viitor, potrivit datelor Institutului de Finanțe Internaționale care acoperă 32 de țări.

„Trebuie să priviți aceste datorii în cheie bugetară”, explică un economist. „Intri în 2022 și te trezești dintr-o dată că moneda ta scade cu 20 sau chiar cu 30%. Probabil că vei fi obligat să tai din cheltuieli - din cele cu asistența medicală sau cu educația- pentru a face față plății unor datorii mai mari”.

În termeni individuali e ca și cum ți-ar crește rata la bancă cu 20-30% și te uiți la ce să renunți pentru a o putea plăti în continuare

Creșterea monedei a agravat situația în țările mai mici, prin scumpirea importurilor de energie și combustibili. Iar statele care se aflau deja în pragul unei crize, numai de un dolar puternic nu mai aveau nevoie.

Băncile centrale se luptă și ele pentru a ține sub control inflația și moneda. În Europa, deprecierea monedei euro amplifică creșterea inflației provocată de războiul din Ucraina și care a dus la o creștere a prețurilor la gaz și electricitate.

La reuniunea Băncii Centrale Europene din 8 septembrie, președintele Christine Lagarde și-a exprimat îngrijorarea cu privire la scăderea cu 12% a valorii euro în acest an, declarând că aceasta „a contribuit la creșterea presiunilor inflaționiste”. BCE semnalează o atitudine mai agresivă, investitorii estimând ca ratele să crească la 2,5%. Dar asta nu a ajutat prea mult în termeni de apreciere a euro.

BCE este neputincioasă în fața dolarului, a declarat Frederik Ducrozet, șeful cercetării macroeconomice la Pictet Wealth Management. „BCE poate deveni mai agresivă, însă chiar dacă va exista o oarecare îmbunătățire a perspectivelor economice, aceasta va fi anulată de o creștere suplimentară a dolarului”, a spus el.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a recunoscut că aprecierea dolarului ar putea reprezenta provocări pentru economiile emergente, în special pentru cele cu datorii mari în dolari.

Investitorii și economiștii discută de perspectiva unei mișcări globale care să slăbească dolarul – deși șansa unui astfel de proiect rămâne mică. În 1985, SUA, Franța, Germania de Vest, Regatul Unit și Japonia au lansat un efort comun, cunoscut sub numele de Acordul Plaza (vezi ultima parte a articolului), pentru a reduce valoarea dolarului pe fondul îngrijorărilor că acesta influența economia globală.

„Ar putea exista o justificare pentru o intervenție coordonată pentru a slăbi dolarul”, a declarat Paresh Upadhyaya, director de strategie valutară la firma de administrare a activelor Amundi US. „În afara S.U.A., un dolar puternic devine acum un obstacol masiv pentru băncile centrale.”

Banca centrală a Chinei a încercat să susțină yuanul eliberând mai multă lichiditate în dolari pe piață și reducând rezervele minime obligatorii. Sensibilitatea sporită a autorităților de reglementare chineze la declinul yuanului poate proveni din îngrijorarea că un yuan slab va diminua și mai mult încrederea consumatorilor, a declarat Tommy Xie, șeful departamentului de cercetare și strategie pentru Greater China la OCBC Bank.

În Japonia, scăderea yenului la un minim al ultimilor 24 de ani în raport cu dolarul dăunează afacerilor. Guvernatorul Băncii Japoniei, Haruhiko Kuroda, a declarat că deprecierea abruptă a yenului „va face probabil ca strategia de afaceri a companiilor să fie foarte volatilă”.

Yenul slab a făcut ca Japonia să ajungă la cel mai mare deficit comercial într-o lună, înregistrat în august – 2,82 trilioane yeni, echivalentul a aproximativ 20 miliarde dolari – deoarece valoarea importurilor a crescut cu 50% din cauza prețurilor mai mari la energie și a deprecierii monedei naționale.

Prim-ministrul Fumio Kishida a declarat miercuri că Japonia trebuie să găsească modalități de a obține avantaje din deprecierea yenului. O soluție ar putea fi atragerea cât mai multor turiști.

Ce este Acordul Plaza

Cunoscut și sub denumirea de Acordul Plaza (după numele hotelului la care s-a semnat acordul), acesta a fost o înțelegere convenită de Franța, Gemania Federală, Japonia, UK și SUA CU intenția era de a slăbi dolarul american și a reduce deficitul comercial în creștere al SUA. Acordul s-a semnat acum 37 de ani (în septembrie 1985) și a dus la creșterea valorii yenului și a mărcii germane în raport cu dolarul. Un efect secundar al Acordului a fost acela că a deschis calea pentru „Deceniul pierdut” al Japoniei de creștere lentă și deflație.

Japonia și Germania urmau să stimuleze cererea internă prin reduceri de taxe și de asemenea, să intervină direct pe piețele valutare pentru a corecta dezechilibrele de cont curent.

De la începutul anului 1980 până în martie 1985 — dolarul american se apreciase cu peste 47,9%. Acordul Plaza a dus la deprecierea dolarului cu până la 25,8% la sută în cei doi ani care au urmat.

Surse folosite: Wall Street Journal, Financial Times, Investopedia