Aproximativ o treime din lemnul brut recoltat este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România printre țările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franța dintre țările cu o producție mai mare ca România, se arată într-un studiu realizat de PwC România, la cererea Asociației Industriei Lemnului - Prolemn.

Lemn taiatFoto: Markusvolk | Dreamstime.com

Reamintim că prețul lemnului de foc ar putea fi plafonat, iar exportul va fi interzis pentru anumite sortimente.

Conform statisticilor europene, operatorii economici din România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%. Totuși, sunt și alte țări sub medie, precum Grecia (37%), Italia (41%), Spania (49%), Bulgaria (50%), Lituania (54%). La polul opus se situează Cehia cu 111%, Țările de jos (96%), Germania (94%) ori Slovacia (75%).

Statistica activităților de silvicultură prezintă un volum de cca. 20 milioane metri cubi (volum brut) de lemn recoltat în 2021, cu 342.000 metri cubi mai mult față de anul anterior, România fiind a șaptea cea mai importantă țară producătoare de la nivelul UE-27.

Totuși, spune PwC, producția totală de masă lemnoasă este de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar înregistrată în 2019, printre cele mai mici din Europa, țări cu condiții similare României având un indice de recoltă mult mai ridicat.

Peste 1,5% din PIB este generat în mod direct de către sectorul silvic și industriile bazate pe lemn, aportul cumulat ajungând la aproximativ 4,5% din PIB considerându-se și efectele indirecte și induse asupra economiei.

Cele peste 14.900 companii active din sectorul silvic și al industriilor bazate pe lemn au generat o cifră de afaceri de peste 9,7 miliarde euro în 2021 (peste 20 pp față de anul anterior, în principal pe fondul creșterilor de preț) și exporturi de peste 7% din totalul exporturilor României, cu un aport valutar net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului și respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale.

Schimbările climatice și pădurile

Dincolo de impactul economic, sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor nete de CO2.

Impactul sectorului pădure lemn în combaterea schimbărilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO2 reținute sau evitate a fi emise, dacă se iau în calcul emisiile salvate din evitarea folosirii combustibililor fosili la încălzirea rezidențială, utilizarea produselor din lemn și, prin urmare, evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum sunt plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oțelul.

Astfel, măsuri precum împăduririle terenurilor agricole neutilizate, creșterea ratei de colectare a deșeurilor pe bază de lemn și folosirea biomasei sunt soluții care pot crește acest procent și, în același timp, pot fi o soluție la criza energetică declanșată în actualul context geopolitic, în care furnizarea de gaz natural este incertă, iar prețul gazului este peste dublul celui pentru biomasă, se mai arată în raport.

“Predicțiile pentru România arată o scădere în absorbții de CO2 în următorul deceniu. Structura actuală pe clase de vârstă a stocului de lemn pe picior relevă excedent mare de arborete în clasele de vârstă a III-a și a IV-a, ceea ce explică existența unui fond de producție destructurat (aproximativ 60% din păduri conform Inventarului Forestier Național, 2018) și un deficit în clasa I de vârstă”, spune PwC.

Sursă foto: DreamStime.com