Recentele modificări fiscale introduse prin Ordonanța creșterilor de taxe (OG 16/2022) nu mulțumesc FMI, care ne recomandă o reformă fiscală. Într-o notă de subsol din recentul raport al instituției suntem informați că una a spus FMI și alta a făcut Guvernul.

Fondul Monetar International (FMI)Foto: Graeme Sloan / ddp USA / Profimedia

Măsurile anunțate sunt însă cu mult sub cele propuse de FMI, spune instituția financiară internațională.

Într-o notă de subsol, FMI afirmă că, de exemplu, scutirile de la IT și construcții au fost mai degrabă reduse decât eliminate, iar pragul la microîntreprinderi a fost redus la 500.000 de euro în loc de 100.000 euro.

Impozitul pe dividende a fost majorat de la 5% la 8%, în loc de 10%.

  • Pachetul fiscal include și unele ajustări ale cotelor reduse de TVA.
  • În ceea ce privește impozitarea proprietății, noile măsuri par a fi aliniate în linii mari la sfaturile experților FMI.

Cu alte cuvinte, recentele modificări fiscale nu au păcălit FMI.

„Sistemul fiscal este complicat de scutiri pentru anumite sectoare, în special construcții, IT și – introduse recent, agricultura), tratamente speciale (inclusiv un impozit pe dividende scăzut) și lacune (inclusiv prin intermediul microîntreprinderilor), care îi afectează foarte mult eficacitatea și corectitudinea”, spune FMI în document.

Conform raportului, este nevoie urgentă de o reformă largă pentru a curăța baza de impozitare între sectoare și surse de venit. Acest lucru ar putea genera mai mult de 1,25% din PIB.

Eficiența colectării TVA este printre cele mai scăzute din UE. Creșterea eficienței la media UE prin extinderea bazei, precum și consolidarea adminsitrativă suplimentară ar putea genera 1,5% din PIB.

FMI continuă să recomande introducerea unui impozit progresiv

Introducerea progresivității pentru cei cu cele mai mari venituri ar putea genera venituri mai mari la buget și ar putea atenua inegalitatea ridicată a veniturilor din România, spune FMI.

Într-o conferință din iunie, reprezentanții FMI spuneau implementarea progresivitatii vine cu provocari la colectare: „Nu este ușor de făcut imediat pentru că este nevoie pentru autoritatea de taxare (ANAF n.r.) să înțeleagă toate sursele veniturilor. Asta va face dificil de implementat progresivitatea din 2023. Ar fi mai realist, dacă va fi luată o decizie de introducere, să fie după”.

Ce nu ne spune Ministerul Finanțelor în comunicatul transmis luni / 9 lucruri de reținut

Ministerul Finanțelor a dat un comunicat din care reiese că suntem cei mai buni, că a fost revizuită prognoza de creștere economică, numai că în raportul FMI, pe lângă cele menționate mai sus, se află multe lucruri ce ar fi trebuit precizate.

1. Cererea mai scăzută din partea partenerilor commerciali din UE, investițiile private scăzute și impactul negativ al inflației mai mari asupra consumului este de așteptat să modere creșterea la circa 4% în 2022.

Riscurile principale sunt consecințele ulterioare ale războiului, în special o întrerupere a gazului rusesc în UE și înăsprirea condițiilor financiare.

2. Creșterea datoriei publice și a costurilor de finanțare cer o consolidare ambițioasă pe termen mediu, inclusiv măsuri mai puternice în privința veniturilor. Este necesară o reformă a impozitelor pe venit și pe proprietate și să fie eliminate scutirile și lacunele pentru a face sistemul mai eficient și echitabil. Întărirea administrării veniturilor și lărgirea bazei ar crește eficineța TVA-ului.

3. Taxarea emisiilor de carbon, odată ce creșterea actuală a prețurilor s-a redus, ar sprijini tranziția ecologică.

4. Eliminarea plafoanelor la prețul energiei: Deși este nevoie de sprijin direcționat către cei vulnerabili, politicile de preț ar trebui să stimuleze conservarea energiei și să evite o creștere bruscă a prețurilor atunci când schema actuală a prețurilor expiră.

5. Autoritățile ar trebui să depună toate efoturile pentru a consolida managementul investițiilor publice pentru a se asigura că marea finanțare disponibilă a UE este utilizată în mod eficient.

6. Este necesară o gamă largă de reforme structurale în domeniile digitalizării, eforturilor anticorupție, sănătății și educației pentru a stimula potențialul de creștere al României.

7. Incertitudinea din jurul acestei prognoze este mare, iar riscurile în privința perspectivelor par a fi în sens descendent. Dacă s-ar concretiza, ar putea avea un impact semnificativ:

  • O oprire amplă a gazelor rusești ar crește și mai mult prețurile energiei și ar reduce activitatea partenerilor comerciali europeni.
  • Creșterea sau volatilitatea prețurilor la energie și alimente ar putea reduce veniturile reale și cererea și ar putea crește costurile pentru firme. Această creștere care se transferă în prețurile finale poate necesita o mai mare înăsprire monetară.
  • Noile variante de Covid ar putea perturba creșterea, în special pentru că România are o rată scăzută de vaccinare.
  • Pe plan intern, constrângerile din cadrul Coaliției de guvernământ pot bloca reformele și consolidarea fiscală. Asta ar putea duce la o scădere a ratingului de credit.

Pe de altă parte, reformele, inclusiv cele prevăzute în PNRR, ar putea ridica creșterea peste nivelul estimat și ar putea ușura condițiile de finanțare și stabiliza datoria publică.

8. Sumele necesare pentru a compensa furnizorii de energie pe schema de plafonare a prețurilor sunt probabil mai mari decât au preconizat autoritățile. Autoritățile trebuie să se asigure că sistemul existent de compensare a furnizorilor funcționează bine, fără întârzieri mari la rambursări.

9. Atingerea țintei de deficit prin reduceri ale investițiilor planificate ar fi contraproductivă, având în vedere imperativul îmbunătățirii infrastructurii.