​Zilele dobânzilor mici au trecut. Miercuri, BNR va mări dobânda-cheie, într-o încercare de a frâna creșterea prețurilor, deja greu de gestionat de oricare dintre noi. Ce înseamnă asta pentru banii tăi? În primul rând, dacă ai credite în lei cu dobândă variabilă, așteaptă-te la creșteri ale ratei. Dacă ai depozite, vei obține un randament mai bun (dar tot mult sub inflație). Dacă ai carduri de credit, acestea ar putea fi mai costisitoare. Dar să le luăm pe rând.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNRFoto: AGERPRES

Am rugat câteva bănci să facă pentru HotNews o simulare de calcul a noii rate în ipoteza în care BNR va urca dobânda-cheie de la 5,5% la 6%

BCR: Le recomandăm clienților să opteze pentru asigurarea de viață, de șomaj și de boli grave, atașată creditului

„Trebuie făcută o distincție între ROBOR/IRCC (utilizate pentru stabilirea dobânzilor la credite) și dobânda de politică monetară. Deși există o corelație între ele, legătura nu este 100% și, odată cu modificarea BNR, ne așteptăm la o creștere a ratelor de dobândă din piață”, au transmis pentru HotNews reprezentanții BCR.

Estimarea Băncii Comerciale Române este că BNR va majora miercuri, 5 octombrie, dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază la 6,00% iar dobânda la facilitatea de creditare, instrumentul relevant de politică monetară în cazul unui control ferm al lichidității, va ajunge la 7,00%.

Există și posibilitatea unei creșteri mai ample a dobânzii de politică monetară, de 75 de puncte de bază, după ce rata inflației din august a venit peste așteptări.

„Vedem finalul ciclului de întărire a politicii monetare în acest an, cu o dobândă de politică monetară de 6,25% la ședința din noiembrie și o dobândă la facilitatea de creditare de 7,25%. În 2023, dobânda de politică monetară ar urma să fie menținută constant la 6,25%. Dobânda ROBOR la 3 luni ar putea atinge un maxim la finalul acestui an, la peste 8%, urmând ca 2023 să aducă o scădere graduală spre 6,8% la finalul anului. Scăderea ROBOR la 3 luni este prognozată să continue și în 2024”, mai spun reprezentanții BCR.

Întrebați în ce interval vor varia noile rate la credit ( în cazul unui împrumut ipotecar de 250.000 lei luat , să zicem, în august 2020 pe 25 de ani) după încorporarea noii dobânzi-cheie (de 6%).

Calcul în cazul unui credit ipotecar, acordat în ianuarie 2022, în valoare de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 ani, cu o rată a dobânzii variabile compusă din IRCC + marja 2%:

IRCC în august 2020 = 2.41% . Rata dobânzii = 2.41% + 2% = 4.41%. Rata lunară = 1.253 lei

IRCC in septembrie 2022 = 2.65%. Rata dobânzii = 2.65% + 2% = 4.65%. Rata lunară = 1.289 lei

IRCC în octombrie 2022 = 4.06%. Rata dobânzii = 4.06% + 2% = 6.06% Rata lunară = 1.509 lei

Recomandările BCR: Recomandăm clienților care aplică pentru un credit de achiziție locuință să ia în considerare, în primul rând, oferta de dobândă fixă pe o perioada cât mai mare (5/10 ani), astfel încât să aibă o predictibilitate mai mare asupra impactului ratei lunare în venitul lunar. În plus, pentru situațiile neprevăzute (probleme de sănătate, șomaj, etc), le recomandăm clienților să opteze pentru asigurarea de viață, de șomaj și de boli grave, atașată creditului, oferindu-le chiar o reducere de dobândă la pachet.

Aceeași recomandare o avem și în situația creditelor cu dobândă variabilă, și anume refinanțarea printr-un credit cu dobândă fixă. În acest context, aproximativ 75% din producția nouă de credite de casă este cu dobândă fixă, iar creditele de nevoi personale le oferim doar cu dobândă fixă.

Referitor la trecerea de la ROBOR la IRCC, trebuie avut în vedere că majorarea ROBOR este urmată la 6-9 luni de o creștere a IRCC, aftel încât nu se obține decât o “amânare” a majorării ratei. Pe de altă parte, trebuie luat în calcul și faptul că, în momentul în care ROBOR va începe să scadă, și indicele IRCC vă scădea, însă tot cu aceeași întârziere de 6-9 luni, astfel încât rata lunara se va păstra mai mult timp la un nivel ridicat. Totodată, odată ce un client a făcut trecerea de la ROBOR la IRCC, aceasta nu mai poate reveni la vechiul indice.

Raiffeisen Bank: IRCC de 6% ar aduce o crestere a ratei cu încă 300 de lei

Pentru creditul indicat, față de o valoare a ratei de aproximativ 1500 de lei la acordarea lui în august 2020, creșterea în octombrie 2022 este de aproximativ 260 de lei; spun reprezentanții Raiffeisen Bank.

Perioadele de resetare ale indicelui IRCC sunt 1 ianuarie/1 aprilie/1 iulie/1 octombrie, deci la aceste perioade se va încorpora evolutia dobanzii, mai precizează aceștia.

IRCC de 6% ar aduce o crestere a ratei cu inca 300 de lei;

Potrivit reprezentanților Raiffeisen Bank, în acest moment circa trei sferturi (75%) din creditele ipotecare noi sunt cu dobândă fixă, scutindu-i pe clienți de volatilitatea dobânzilor

Recomandările Raiffeisen Bank: Nu exista o solutie unica potrivita in toate cazurile. Fiecare client trebuie sa isi analizeze atent situatia financiara prezenta, viitoare si optiunile inainte de luarea unei decizii.

Trecerea de la Robor la IRCC aduce cu sine o scadere de rata temporara, avand in vedere ca asteptarea e ca IRCC sa aiba o evolutie crescatoare in perioada urmatoare;

Trecerea de la dobanda variabila la o dobanda fixa este o solutie care asigura protectie pentru o perioada de 5 ani; clientii Raiffeisen Bank pot opta pentru o astfel de modificare prin semnarea unui simplu act aditional la contractul de credit, urmand ca la finalul celor 5 ani sa revina la dobanda variabila;

Refinantarea si consolidarea creditelor existente poate ajuta la optimizarea bugetului lunar, atat prin modificarea duratei de creditare, cat si prin modificarea structurii costurilor; in cazul nostru, clientii pot apela la refinantarea creditelor cu dobanda fixa, atat negarantata cat si garantata cu ipoteca;

Clientii care intampina dificultati semnificative de plata estimate a fi pe un termen mai lung pot contacta banca telefonic la un numar dedicat ptr aceste situatii 0800 800 555 sau la adresa https://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/in-sprijinul-tau/asistenta/restructurare-credite/. Solutiile de restructurare a creditului pot include functie de durata si dimensiunea dificultatilor financiare cu care se confrunta: diminuarea ratelor prin consolidarea creditelor, reduceri temporare de dobanda sau principal, extinderea perioadei de creditare.

In cazul in care se confrunta cu probleme temporare, punctuale, de orice natura, pe o perioada scurta, pot apela la facilitatea disponibila( daca nu a fost deja utilizata) de amanare a ratelor cu pana la 3 luni.

Până unde ar putea duce BNR dobânda?

Teoretic, cu cât agresivitatea cu care înăsprești politica monetară e mai ridicată, cu atât eficiența luptei cu inflația e mai ridicată. Numai că Isărescu trebuie să se uite în zece direcții înainte de a scumpi banii. Dacă crește prea mult dobânda, cresc și ratele celor împrumutați în lei care s-ar putea să nu mai poată rambursa creditele și astfel să intre în incapacitate de plată, contaminând și sistemul bancar care s-ar trezi cu neperformanța la cer și cu probleme sistemice.

Dacă nu o mărește suficient de mult, ar fi ca și cum ai trata o ocluzie acută cu aspirină- efectul ar fi aproape nul. În plus, trebuie să te uiți și la ce fac țările din jur: dacă acestea au dobânzi mai sus dect le ai tu, investitorii își pot scoate banii de la tine pentru a-i plasa la ei (oferă un randament mai bun)

BRD: Care este nivelul “suficient” de mare al dobânzii încât să tempereze inflația și, simultan, “suficient” de mic pentru a nu genera o apreciere excesivă și nesănătoasă a monedei?

„Este oare cazul să încercăm să răspundem la întrebarea lui Tošovský, și anume, care este nivelul “suficient” al prețului banilor? Altfel spus, care este nivelul “suficient” de mare al dobânzii încât să tempereze inflația și, simultan, “suficient” de mic pentru a nu genera o apreciere excesivă și nesănătoasă a monedei?”, se întreba marți economistul-șef al BRD, Florian Libocor.

În Europa de Est, Ungaria ajunge cu dobânda cheie la un nivel de două cifre (13%) și anunță oprirea ciclului de întărire a politicii monetare.

România este la 5.5% în acest moment iar așteptările sunt de menținere/accentuare a caracterului restrictiv al politicii monetare.

Polonia (6.75%) și Cehia (7%) sunt puțin peste România dar au dat semnale similare cu cel al Ungariei.

Prin urmare, din punct de vedere a ratei dobânzii de politică monetara nu am avea motive să fim preocupați de o “vizită a Cezarului”.

Din punct de vedere al randamentelor titlurilor de stat lucrurile stau diferit. Rama este aceeași, tablourile diferă.

Ungaria se împrumută pe maturități între 3M și 5Y la randamente între 12.5% (3M) si 10.5% (5Y) și oferă un randament în scădere până la 10% la 10Y. Curba randamentelor este inversată, ceea ce în mod normal anunță iminența apariției unei contracții economice, mai exact intrarea în recesiune.

România oferă randamente între 7.5% și 8.1% pentru maturități între 6M și 2Y. Între 3Y și 10Y Romania oferă un randament de circa 8.5% cu mici variații. Să spunem, o curbă relativ normală a randamentelor, ceea ce implică existența unor condiții economice stabile, care justifică prevalența unui ciclu economic relativ normal, mai spune Florian Libocor

BCR: Exista si posibilitatea unei cresteri mai ample a dobanzii de politica monetara, de 75 de bp, dupa ce rata inflatiei din august a fost peste asteptari.

„ Credem ca BNR va majora miercuri, 5 octombrie, dobanda de politica monetara cu 50 de puncte de baza la 6,00% iar dobanda la facilitatea de creditare, instrumentul relevant de politica monetara in cazul unui control ferm al lichiditatii, va ajunge la 7,00%. Exista si posibilitatea unei cresteri mai ample a dobanzii de politica monetara, de 75 de puncte de baza, dupa ce rata inflatiei din august a venit peste asteptari.

Vedem finalul ciclului de intarire a politicii monetare in acest an, cu o dobanda de politica monetara de 6,25% la sedinta din noiembrie si o dobanda la facilitatea de creditare de 7,25%. In 2023 dobanda de politica monetara ar urma sa fie mentinuta constanta la 6,25%”, a transmis HotNews Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR.

ING Bank: Poate chiar mai important, anticipăm și o decizie privind menținerea unui control ferm al lichidității din piața monetară

La rândul lui, Valentin Tătaru, economist -șef ING, anticipează o creștere a dobânzii cheie cu 0,5 puncte procentuale la 6,00%. „Poate chiar mai important, anticipăm și o decizie privind menținerea unui control ferm al lichidității din piața monetară, ceea ce va menține o relativă decuplare între dobânzile din piață și dobânda de politică monetară”, mai spune Tătaru.

Întrebat care ar putea fi nivelul ratei dobânzii-cheie a BNR la sfârșitul anului, Tătaru răspunde: „Credem că Banca Centrală va rămâne fidelă strategiei de implementare secvențială a înăspririi politicii monetare și va reduce pasul creșterii de dobândă la 0,25pp în noiembrie, ceea ce ar însemna o dobândă cheie de 6,25% la finalul lui 2022”

Cât despre riscurile unei decizii agresive de politică monetară, economistul-șef al ING crede că riscurile pentru evoluția dobânzilor sunt mai degrabă orientate în sens ascendent. „Ne putem gândi la inflația încă foarte mare, la comportamentul băncilor centrale din regiune care sunt fie ceva mai sus (Cehia, Polonia), fie mult mai sus (Ungaria) cu dobânzile, precum și la ciclul de întărire a politicii monetare din SUA și Eurozonă unde piețele încă anticipează creșteri de dobândă destul de agresive. În sens descendent (în spijinul unei creșteri mai mici a dobânzii cheie de către BNR) ar putea acționa încetinirea economiei care deocamdată însă s-a lăsat așteptată”, explică Valentin Tătaru.

OTP Bank: Rata cheie a dobânzii la sfârșitul anului ar putea fi de 6,5%

La rândul lor, analiștii OTP Bank spun că se așteaptă ca BNR să urce azi dobânda cu cu 50 de puncte de bază. „Rata cheie a dobânzii la sfârșitul anului ar putea fi de 6,5%, prin urmare ne așteptăm la o altă creștere de 50 de puncte de bază în luna noiembrie.

Pentru ședința actuală, considerăm că există șanse ca BNR să mențină ritmul de 75 de puncte de bază, însă, pe baza datelor economice recente și a comunicării membrilor Consiliului, credem că un procent de 50 bps este mult mai probabil. Dacă inflația, însă, va crește, BNR ar putea decide ca mai târziu să facă pași mai agresivi. Un răspuns mai puternic al politicii monetare ar putea reduce inflația ceva mai rapid, totuși riscul este ca, dacă încetinirea economică este mai puternică decât se așteaptă acum, politica monetară ar putea deveni prea strânsă. În același timp, o poziție prea relaxată are și riscuri și ar putea contribui la o problemă mai prelungită a inflației, mai spun aceștia.

Ce sunt ratele dobânzilor de referință?

Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – stau la aza tuturor tipurilor de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, spune Banca Centrală Europeană. Ele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu. Dar ce anume le face atât de importante? Și din ce motive sunt, în prezent, reformate?

Ratele dobânzilor de referință sunt utilizate pe larg de persoane fizice și firme la nivelul întregului sistem economic.

De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii.

O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale. Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.

Companiile pot utiliza ratele dobânzilor de referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să calculeze mai ușor care este, în ultimă instanță, valoarea companiei (mai exact, a activelor financiare pe care aceasta le deține).

Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință includ: calcularea penalităților pentru descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi pe segmentul de retail.

Multe credite în lei cu dobânda variabilă sunt ancorate la un indice numit ROBOR, care reprezintă dobânda medie cu care băncile își împrumută între ele bani.

Decizia de miercuri a BNR va afecta atât ratele la credit cât și recompensa dată pentru depozitele bancare.

În cazul cardurilor de credit, decizia BNR va însemna scumpirea dobânzii pe care banca o percepe la utilizarea banilor. Dacă ești posesorul unui asemenea card și ai datorii la el, ar fi bine să ți le stingi cât mai repede, pentru că, cu cât va crește BNR dobânda cheie de acum încolo, cu atât vei avea mai mult de suferit în viitor.