Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade" (recomandat pentru investiţii), se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară, citat de Agerpres.
Ratingul României "BBB minus" este susţinut de apartenenţa la Uniunea Europeană şi fluxurile de capital din UE care sprijină investiţiile şi macrostabilitatea, şi PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste cele ale altor state care beneficiază de un rating din categoria "BBB".
Ce probleme vede Fitch
Însă acestea sunt contrabalansate de un deficit bugetar şi un deficit de cont curent mai ridicate comparativ cu deficitele altor ţări, de performanţe scăzute privind consolidarea bugetară şi rigidităţi ridicate ale bugetului, şi o poziţie de debitor extern net relativ ridicată, apreciază Fitch.
Perspectiva negativă reflectă riscurile de evoluţie negativă provocate de războiul din Ucraina şi criza energiei din Europa asupra performanţei economice, fiscale şi externe a României, agravată de perspectivele de creştere ale zonei euro mult mai slabe şi de condiţiile externe de finanţare mult mai dificile decât la momentul precedentei analize a ratingului, în aprilie.
Aceste riscuri sunt agravate de obiectivele politice concurente care stau la baza dezechilibrelor macroeconomice persistente.
Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, incertitudinile continue privind implementarea politicilor care să vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu, în pofida progreselor din acest an, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.
Creşterea cheltuielilor a început să accelereze
Fitch estimează o reducere a deficitului fiscal în 2022 la 6,4% din PIB, în linie cu ţintele bugetare într-o mare măsură, în urma performanţei solide pe partea veniturilor.
Creşterea cheltuielilor a fost mai atenuată în urma majorărilor moderate de pensii şi salarii, dar a început să accelereze, ducând la efecte negative asupra preţurilor la bunuri şi servicii şi la măsuri suplimentare de sprijin.
Agenţia se aşteaptă la un cadru fiscal mai dificil în 2023, în contextul creşterii mai lente şi a cererii pentru cheltuieli mai ridicate, ceea ce ar putea reduce transparenţa fiscală. Până acum schemele de sprijin pentru energie, care includ plafonări la electricitate şi gaze pentru gospodării şi, într-o măsură mai mică, pentru firme, sunt planificate să fie finanţate din taxele excepţionale, cu un impact limitat asupra bugetului, dar nu poate fi exclus mai mult sprijin direct.
Fitch se aşteaptă ca deficitul să scadă la 5,5% din PIB în 2023 şi la 4,7% din PIB în 2024, în special în urma îmbunătăţirii graduale a colectării veniturilor, în linie cu reforma fiscală aprobată în trimestrul doi din 2022 pentru reducerea lacunelor şi majorarea unor taxe. Reformele din schemele pentru pensii şi salarii (scadente anul viitor conform angajamentelor din PNNR) sunt esenţiale pentru asigurarea sustenabilităţii fiscale pe termen mediu, precum şi pentru continuarea sprijinului finanţării UE, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.
(foto articol ©Casimirokt|Dreamstime.com)
