Camera de Comerț Italiană din România (CCIPR) își exprimă îngrijorarea cu privire la noul proiect de lege pentru reglementarea camerelor de comerț bilaterale și nebilaterale, document susținut de CCIR, despre care spune că această tipologie limitează dreptul fundamental la libertatea de asociere, consacrat în Constituția României, precum și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

AfaceriFoto: Rawpixelimages | Dreamstime.com

Această reacție vine după cea a AmCham România (Camera de Comerț Americană).

De altfel, în baza proiectului de lege în cauză se introduce obligativitatea camerelor de a se înregistra într-un Registru Național care este administrat de Camera Națională însăși, precum și să depună un raport anual de activitate care să ateste îndeplinirea obiectivelor, sub sancțiunea lichidării entității.

„Această tipologie limitează dreptul fundamental la libertatea de asociere, consacrat în Constituția României, precum și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Considerăm că această abordare în care o entitate privată deține controlul asupra altei entități private pune în pericol grav natura democratică a libertății de asociere”, arată CCIPR.

  • Asociația noastră (CCIPR) înființată în 1994 și recunoscută de guvernul italian în 2004, face parte din sistemul Assocamerestero, la care aderă peste 80 de Camere de Comerț Italiene din Străinătate (CCIE), din peste 60 de țări din lume.

“CCIPR este supusă unui control de gestiune de către reprezentanța diplomatică prezentă în teritoriu (Ambasada Italiei la București) și unei examinări economice și administrative de către Ministerul Dezvoltării Economice Italiene (MISE), prin rapoarte pe care instituția este obligată să le furnizeze.

Recunoașterea de către statul italian - și funcționarea ulterioară a aceleiași asociații ca și Cameră de Comerț bilaterală - a avut loc pe baza unui Statut aprobat de instanțele judecătorești și care stabilește mecanisme clare de raportare”, conform sursei citate.

Din aceste motive, CCIPR a decis să semneze împreună cu alte camere un document critic al noii inițiative adresat celor mai înalte autorități ale statului.

Nu au mai văzut în altă parte așa ceva

“Efectuând o analiză la nivel european, nu am identificat o altă situație similară și anume în cazul în care o Cameră Națională de Comerț are un rol de „supraveghere” în raport cu camerele bilaterale prezente pe acel teritoriu sau în orice caz cu asociațiile de afaceri. La fel, în alte ţări camerele de comerţ bilaterale ale României nu sunt supuse camerelor naţionale”, afirmă CCIPR.

De când proiectul a fost aprobat de Senatul României și este examinat de Comisiile Camerei Deputaților, CCIPR împreună cu alte 10 asociații din lumea afacerilor, a cerut eliminarea oricărei prevederi care pune în pericol funcționarea libertății asociative, acordând unele atribuții care depășesc sfera de activitate a Camerei Naționale.

8 camere se opun sunt: Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț pentru Belgia, Luxemburg România și Moldova (BEROCC), Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC), Camera de Comerţ Elveţia – România (CCE-R), Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România (CCIFER), Camera de Comert Româno-Olandeză (NRCC) și Camera de Comerț Italiană din România (CCIPR). La aceastea se adaugă 3 organizații de business: AOAR, RBL și Consiliul Investitorilor Străini.

Sursă foto: Dreamstime.com