Criza energetică va dura, pentru că această creștere masivă a prețului relativ al energiei face ca tensiunile în economii să rămână acolo. Nu poți, nu poți să-i salvezi pe toți, nu poți, printr-o magie, să faci asta, a spus președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, la o conferință a Cursdeguvernare.ro. „N-ai nici o baghetă magică să te întorci cu 3-4 ani în urmă! Dar ca Guvern nu poți să vii cu un asemenea mesaj. Guvernele sunt alese ca să repare lucrurile și să-i mulțumească pe cei mai mulți, pe toți dacă este posibil, a mai spus Dăianu.
Creșterea prețurilor la energie e un transfer de venituri între producătorii de energie și alți câștigători. Iar cei mai mulți pierd. Cresc conflictele în societate și câștigă partidele extremiste
Economiile sunt zguduite, iar marea sfidare, marea provocare pentru politica economică este de a limita stricăciunile, mai spune Dăianu.
Este legitimă întrebarea: dacă avem creștere economică, de ce nu o simte cetățeanul? Păi n-are cum să simtă!? Pentru că vorbeam despre schimbarea dramatică în prețul relativ al energiei. Sunt puțini care câștigă în asemenea condiții. E vorba de un transfer de venituri către producătorii de energie și alți câștigători. Iar alții pierd. Cei mai mulți pierd, de aceea nu se simte creșterea economică. Cresc conflictele distribuționale în societate și câștigă la urme partidele extremiste, partidele populiste, mai crede șeful Consiliului Fiscal.
Incertitudinile sunt extreme, crede Dăianu, și operăm în modelele folosite de băncile centrale, de Ministerul de Finanțe cu câteva variabile extrem de incerte.
Avem, de asemenea, multe firme de tip zombie- firme care aveau mari probleme de finanțare, acuma vor avea probleme și mai mari de finanțare și pot să intre în stare de insolvență.
E o criză a costului vieții care nu poate să fie rezolvată în 6 luni nici măcar în 2 ani
Criza energetică va dura, pentru că această creștere masivă a prețului relativ al energiei face ca tensiunile în economii să rămână acolo. Nu poți, nu poți să-i salvezi pe toți, nu poți, printr-o magie, să faci asta. N-ai o baghetă magică să te întorci cu 3-4 ani în urmă, nu ai așa ceva! Să vii cu un asemenea mesaj ca Guvern nu prea poți. Guvernele sunt alese ca să repare lucrurile și să-i mulțumească pe cei mai mulți, pe toți dacă este posibil. Ori, nu se poate așa ceva sau nu văd eu cum s-ar putea face așa ceva, consideră economistul.
Vorbim aici de o criză a costului vieții. „În ce sens? Nu este o criză care poate să fie rezolvată în 6 luni nici măcar în 2 ani. Este un sindrom al economiilor de război, deși la noi nu zboară rachete sau bombe, dar războiul se vede prin inflația foarte ridicată, se vede prin costul utilităților, se vede prin aversiunea față de risc manifestată de mediul de afaceri”, mai spune Daniel Dăianu.
Costul energiei este, să spunem, costul tuturor costurilor. Fără energie nu poți să trăiești decât dacă te întorci în peșteră
Costul energiei este, să spunem, costul tuturor costurilor, în opinia șefului Consiliului Fiscal. „Fără energie nu poți să trăiești decât dacă te întorci în peșteră și n-ai căldură și îți procuri mâncarea din pădure. De aceea este foarte greu și în Europa va fi foarte greu și nu se va rezolva în această iarnă. Trebuie să ne adaptăm. Trebuie să strângem cureaua, doar că această curea nu poate fi strânsă la fel de cetățeni, de gospodării și de firme”, consideră el.
În ceea ce privește câteva ipoteze macro pentru 2023, vom avea o încetinire puternică a economiei. Eu văd o creștere între 2 și 3% în 2023 dacă nu vom avea niște șocuri adverse și mai severe. Pentru că nu știm ce se va întâmpla în Europa, iar economia României pulsează împreună cu ce se întâmplă în economia europeană, a mai spus marți Dăianu.
În vremuri de război, guvernul trebuie să lucreze cu banca centrală. Iar mediul de afaceri nu trebuie să pună presiune pe un guvern urmărindu-și interese parohiale
Inflația în anul care vine se va duce în jos de la 16%- ultimele cifre care au venit de la Banca Națională. Vom avea un proces de dezinflație.
În vremuri de război, guvernul trebuie să lucreze cu banca centrală. Iar mediul de afaceri nu trebuie să pună presiune pe un guvern urmărindu-și interese parohiale, pentru că există o economie foarte stresată, există o populație stresată, suntem unde suntem în Europa ca geografie…
Oricum, părerea mea este că prezența statului în economie, așa cum se vede în toată Europa și în Statele Unite, va fi mai accentuată, din rațiuni ce țin de asigurare a nevoilor de bază, alimente, energie, securitate. De asemenea, piața energiei trebuie să fie mult mai bine reglementată, mai crede reputatul economist.
Nu problemele interne în momentul de față sunt cele care au dat peste cap economia noastră ci șocurile externe. Situația de acuma este una fără precedent după al Doilea Război Mondial. Multă lume nu înțelege cât de mult șochează economiile această creștere a prețului la energie. Așa ceva nu s-a întâmplat de câteva decenii încoace, de când economia americană a fost supusă acelui șoc al creșterii prețului la țiței. Ai pandemia care nu s-a terminat, ai în continuare sechelele deglobalizării, ruperea lanțurilor de aprovizionare, ai perspectiva asta a stagflației, ai piețe financiare foarte nervoase. Marea Britanie a fost pedepsită ca o economie emergentă de mâna a doua. Ai aversiune crescută față de investiții. De aici și importanța fondurilor europene pentru noi, dacă vom avea capacitatea instituțională de a le absorbi, conchide Dăianu.
2
7
