Ne-am putea imagina că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ar face investiții profitabile, deoarece are cunoștințe vaste în domeniul economic. Totuși, când vine vorba de investiții personale (exceptând Măr SRL), acolo nu strălucește.
Se află în aceeași barcă cu mulți dintre românii care au investit anul trecut în titluri de stat pentru că băncile ofereau dobânzi mici.
În plus, la fel ca mulți alți cetățeni, s-a bazat pe prognozele BNR de inflație. Acestea nu s-au îndeplinit. Nici pe departe.
Când faci o investiție, chiar și în titluri de stat, te gândești mereu să bați inflația și, poate, să iei și ceva în plus. În cazul lui Mugur Isărescu, lucrurile nu stau așa.
Cât a investit Mugur Isărescu în titluri de stat
A investit în 2021 în titluri Fidelis o sumă de 1 milioan lei (adică a subscris 10.000 de titluri).
Nu știm pe câți ani, dar ne-a spus că statul a oferit “o dobândă mai mare și am așteptat și ca băncile să majoreze”. Deci, dacă a văzut că băncile nu au majorat la nivelul așteptat, a mers pe titluri de stat.
Pe întreg parcursul anului trecut, Ministerul Finanțelor a tot mărit dobânzile la Fidelis, astfel că în decembrie au ajuns la 4% pe un an și 4,6% pe 3 ani (restul fiind sub aceste procente).
Cel mai probabil, el păstrează titlurile de stat până la scadență, că dacă le-ar vinde acum, ar înregistra o pierdere, chiar dacă prețul lor este astăzi mult mai mic (vom reveni mai jos).
Cât ar fi trebuit să câștige pentru a acoperi creșterile de prețuri
Așadar, dacă ne raportăm la cele mai mari dobânzi Fidelis din 2021, inflația de aproape 16% a mâncat lejer tot câștigul real.
Fie că va primi 4% ori 4,5%, adică 40.000 lei sau 45.000 lei net/an (primul an), inflația este de 3 ori mai mare anul ăsta când va înca primele dobânzi.
Ar fi trebuit să câștige măcar 160.000 lei pentru a acoperi inflația, deoarece suma sa, din cauza creșterii prețurilor, valorează mai puțin. Cu alte cuvinte, investiția nu a fost cea mai bună.
Inflația este și motivul pentru care pe bursă a scăzut prețul acestor titluri de stat. Dacă ne uităm la cele menționate, prețul pe bursă la cea pe trei ani este de circa 93 lei/titlu. Cea pe un an nu a scăzut mult, în special pentru scadența este foarte scurtă, fiind de 99,6 lei/titlu.
Inflația prognozată de BNR, chiar și pentru anul viitor, nu reprezintă decât niște estimări. Nu înseamnă că se vor îndeplini. Nimeni nu poate știi viitorul, lucru confirmat chiar de investiția în titluri de stat a Isărescu. Nu înseamnă că știe mai multe, că inflația va atinge cu siguranță un anumit nivel în anul următor.
Despre acest lucru am discutat recent și într-un podcast: Are dreptate Spock din Star Trek când se referă la viitor?
Evident, nu stă Isărescu în investiția asta. El are: un business Măr SRL (79%), o pensie și un salariu la BNR. Nu este adeptul investițiilor pe piața de capital, pare să nu aibă apetit pentru risc mai ridicat, deși el deține totuși această firmă. E ciudat mai ales că asta înseamnă, în principiu, să deții o companie. Bineînțeles, ca acționar minoritar nu poți controla firmele după bunul plac și poate de aceea se ferește de piața de capital.
Isărescu spunea că are un coleg care investește pe piața de capital, dar că nu-și face nicio iluzie cu privire la asta.
Banii produc alți bani
În cartea „Cel mai bogat om din Babilon” de George C. Clason - recomandată recent de Adrian Căruceru (trainer în gestionarea banilor) într-o discuție într-unul dintre studiourile HotNews.ro – sunt mai multe pilde cu privire la bani.
Este acolo o sintagmă: „a pune sclavii de aur să muncească pentru tine”. Sclavii sunt banii pe care îi poți pune deoparte în decursul anului an (adică să te plătești pe tine primul), care apoi să fie investiți și să producă alți „sclavi de aur”. Adică economisire și investiție.
„Mai întâi, trebuie să-ţi organizezi o armată de sclavi de aur şi apoi te poţi bucura fără regrete de ospeţe-ndestulate”, spunea Clason.
- „Ei au muncit pentru mine, aşa cum au făcut-o şi copiii copiilor lor, până când efortul lor a dat roade, aducându-mi un venit imens”, povestea un personaj din celebra carte de educatie financiară.
Decât să nu iei nimic, mai bine să câștigi ceva. Chiar dacă nu a acoperit inflația, Isărescu are totuși un câștig. Tot e mai bine decât să-i țină în conturi curente. Hai să spunem că „sclavii lui” sunt ceva mai leneși, dar măcar produc ceva.
4
4
