Vedem cu toții că totul- de la alimente și benzină, până la chirii sau telefonie-, este mai scump de la o lună la alta și oamenii se întreabă când se vor opri aceste scumpiri. Sau când vor reveni prețurile „la normal”.

Energia și alimentele împing inflația la un nivel record al ultimilor aniFoto: Davide Bonaldo/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

Răspunsul este: nu foarte curând. Chiar dacă inflația va coborî de la 16% (deși cred că va mai urca înainte de a da înapoi), asta nu înseamnă că prețurile vor scădea. Ci doar că nu vor mai crește cu viteza cu care cresc acum. Ele vor rămâne sus o bucată de vreme, dar nimeni nu poate ști cu exactitate cât.

Totul depinde de evoluția consumului, de buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare, de evoluțiile geopolitice (în primul rând de războiul din Ucraina) dar și de alți factori.

În SUA, anul 2022 va fi anul cu cea mai ridicată inflație, urmând ca din 2023 lucrurile vor începe să reintre în normal. Asta este opinia unui fost vicepreședinte al FED, acum profesor la Princeton- Alan Blinder

De luni de zile, Europa Centrală şi de Est este în fruntea luptei contra inflaţiei

În Europa, această săptămână în care intrăm va fi foarte aglomerată. Marți are loc o nouă ședință de politică monetară la BNR, iar Isărescu și ceilalți 8 membri ai Consiliului de Administrație vor scumpi iar banii, crescând ratele celor împrumutați în lei cu dobândă variabilă.

Ședințe similare vor fi și în Polonia și Serbia. În Serbia se va lua aproape sigur tot o decizie de înăsprire a politicii monetare, în timp ce în Polonia, o creștere a ratelor dobânzilor rămâne incertă, după ce în octombrie, banca lor centrală a anunțat o pauză.

Tot în această săptămână se va comunica nivelul inflației pentru luna octombrie în Cehia, Ungaria și România.

De luni de zile, Europa Centrală şi de Est este fruntea luptei contra inflaţiei, atât în ceea ce priveşte accelerarea presiunii preţurilor cât şi uneori a eforturilor inegale ale băncilor centrale din CEE pentru reducerea inflaţiei.

În Ungaria, pâinea şi lactatele s-au scumpit cu aproximativ 70% în septembrie

Cele mai recente date privind inflaţia în regiune variază de la aproape 16% în România la peste 20% în Ungaria, mult peste coridorul ţintă al băncilor centrale, de la 1% la 4%.

În Ungaria, preţurile la pâine şi lactate au crescut în ritm anual cu aproximativ 70% în septembrie, în timp ce preţul zahărului în Polonia a urcat cu 50%, unele magazine operând cu stocuri scăzute în vară, în aşteptarea majorării preţurilor.

În timp ce sindicatele cer majorări semnificative ale salariilor, pentru menţinerea puterii de cumpărare, iar firmele cresc preţurile pentru a-şi proteja marjele de profit, sporesc riscurile ca încetinirea economiei să nu reducă inflaţia la nivelul sperat de băncile centrale.

Credibilitatea băncilor centrale din regiune este testată în asemenea perioade

"Cu cât mai mult se menţin solide presiunile inflaţioniste şi cele asupra salariilor, cu atât este mai mare riscul să fie necesare rate mai ridicate ale dobânzilor şi creşterea semnificativă a şomajului, pentru a slăbi cererea şi a restabili stabilitatea preţurilor", a apreciat economistul Nicholas Farr de la Capital Economics.

Credibilitatea băncilor centrale din regiune a fost testată luna trecută, când deprecierea semnificativă a forintului a forţat Banca Centrală din Ungaria (NBH) să majoreze de urgenţă dobânda, după săptămâni în care a încercat să încheie procesul de majorare a dobânzilor, deşi inflaţia încă creşte.

Majoritatea membrilor Consiliul de politică monetară de la Banca Centrală a Poloniei a sugerat de asemenea o încheiere a procesului de majorare a dobânzilor deoarece creşterea economiei ar urma să încetinească semnificativ anul viitor, dar ţinerea sub control a inflaţiei ar putea fi dificilă, Guvernul majorând cheltuielile înaintea alegerilor generale.

Aşteptările inflaţioniste nu mai sunt ancorate de ţintele băncilor centrale

Aşteptările inflaţioniste nu mai sunt ancorate de ţintele băncilor centrale, a declarat economistul şef al UniCredit CEE, Dan Bucşa. Acesta a atras atenţia asupra cheltuielilor de consum din primele nouă luni din 2022, care au arătat că gospodăriile se aşteaptă ca inflaţia să crească în continuare iar majorarea salariilor să fie mai ridicată decât în trecut.

Aşteptările gospodăriilor ungare au crescut mult peste 10%, conform celui mai recent sondaj al NBH. Think tank-ul GKI susţine că luna trecută se aşteptau la majorări ale preţurilor în toate sectoarele, cu excepţia construcţiilor.

Un studiu al Oficiului de Statistică din Polonia arată că peste 70% din consumatori se aşteaptă la menţinerea ratei inflaţiei sau chiar la creşterea ei, în următoarele 12 luni, în timp ce think tank-ul BIEC indică o creştere a aşteptărilor inflaţioniste atât la gospodării cât şi la companii.

Efectele negative asupra economiei în urma războiului din Ucraina au fost deja exacerbate de presiunile puternice asupra preţurilor din cauza înăspririi pieţei forţei de muncă, a anilor de rate scăzute ale dobânzilor şi a măsurilor de stimulare fiscală, menite să sporească avansul economiei.

În Ungaria, Erzsebet Kristofi, o mamă singură de 47 de ani, având un copil cu nevoi speciale, s-a bazat mult anul acesta pe caritate. "Totul a devenit mult mai scump, pâinea, alimentele de bază ... ingredientele pentru gătit, totul. De aceea am venit aici, avem ceva mâncare proaspătă zilnic şi ceva pâine, produse de patiserie sau legume", a explicat ea în timp ce stătea la coadă pentru mâncare caldă la periferia Budapestei, notează Agerpres, care citează o analiză a Reuters.

Există un control al preţurilor de către Guvern în Ungaria şi Polonia la unele alimente, combustibili şi credite ipotecare, care a avut efect la finalul lui 2021 şi începutul lui 2022. În Ungaria, unele plafonări ale preţurilor expiră la finalul acestui an dar Guvernul a semnalat că ar putea extinde unele plafonări. Situaţia este mai puţin clară în Polonia, deşi sunt menţinute în 2023 măsurile pentru atenuarea ratelor mai ridicate ale dobânzilor.

Nu sunt semne că presiunea preţurilor se va atenua curând

Cel mai mare retailer polonez, LPP, a anunţat că intenţionează să majoreze preţurile cu 7% to 19% pentru a compensa sporirea costurilor şi efectele valutare. Chiar dacă avansul economiei poloneze în 2023 va încetini la aproximativ 1% anul viitor, principalul sindicat se aşteaptă la o creştere a salariilor de 10% - 12% în 2023.

Companiile ungare intenţionează să majoreze salariile cu 9% în ianuarie, în medie, susţine Sandor Baja, director al companiei Randstad, şi nu exclude alte majorări în cursul anului, în anumite sectoare.

În condiţiile în care deja economiile din regiune se confruntă cu o încetinire, băncile centrale sunt îngrijorate de potenţiala lovitură la adresa perspectivelor de creştere de pe urma înăspririi politicii monetare pentru a ţine sub control inflaţia, de riscurile provocate de creşterea preţurilor la producători, de înăsprirea pieţei muncii şi de volatilitatea cursului de schimb.

În Europa occidentală, pieţele şi economiştii se aşteaptă ca preţurile în zona euro să se apropie de ţinta BCE de 2% până în 2024.

Perspectivele sunt diferite în Europa Centrală

"Aşteptările inflaţioniste sunt extrem de ridicate şi neancorate. Aceasta este pentru mine cea mai mare ameninţare", afirmă Joanna Tyrowicz, membru al Consiliul de politică monetară de la Banca Centrală a Poloniei.

"Aşteptările inflaţioniste neancorate separă clar Polonia de zona euro, unde aşteptările au răspuns schimbării politicii BCE", a adăugat oficialul polonez.

Diferența dintre inflație și costul vieții

Oamenii folosesc adesea expresiile „inflație” și „costul vieții” ca și cum ar fi sinonime. Ele nu exprimă același lucru, deși sunt strâns legate între ele.

Inflația este imaginea de ansamblu. Pe măsură ce costul alimentelor sau hainelor sau reparației mașinii în service crește, puterea de cumpărare scade. Rata inflației este calculată lunar de Institutul Național de Statistică pe baza unui coș de bunuri și servicii care reflectă obiceiul de consum dintr-o țară.

Costul vieții e puțin diferit. Noțiunea e cel mai frecvent utilizată atunci când vrei să compari venitul minim care îți acoperă nevoile în diferite locuri din țară sau din lume. De pildă, costul vieții e mai mare în București decât în Teleorman sau Giurgiu.

Revenind la inflație și la coșul de consum pe baza căruia se calculează, acesta variază foarte mult de la țară la țară.

Diferitele ponderi ale coșului de consum îți arată modelul cultural de consum sau nivelul de dezvoltare economică.

O țară poate modifica ponderile atribuite diferitelor categorii pentru a reflecta schimbările survenite în modul în care consumatorii își cheltuiesc bugetele de-a lungul timpului.

Articolele din coșul unei țări și ponderile atribuite categoriilor de bunuri și servicii ale coșului ne pot dezvălui ce anume prioritizează consumatorii, sau ce anume au în mod particular economiile lor naționale. Un instrument util pentru compararea ponderilor este cunoscut sub numele de Legea lui Engel. „Cu cât o familie este mai săracă, cu atât ponderea cheltuielilor cu alimentele e mai mare”. Ernest Engel a fost un statistician german, care a prelucrat date privind cheltuielile gospodăriilor din Regatul Saxonia în timpul secolului al XIX-lea.