Europa va intra în recesiune la sfârșitul anului și va avea o inflație mai mare decât prognoza, din cauza creșterii prețurilor la energie legate de războiul din Ucraina, a avertizat vineri Comisia Europeană.
„Avem luni grele în fața noastră”, a recunoscut comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-o conferință de presă.
El a vorbit despre o contracție a activității în ultimul trimestru al acestui an și primul trimestru din 2023 și, prin urmare, o „recesiune” atât pentru zona euro, cât și pentru „majoritatea statelor membre”.
În acest context, creșterea PIB-ului pentru anul viitor a fost revizuită în scădere, la doar 0,3% pentru țările din zona euro, față de 1,4% până acum, deși se așteaptă o revenire în primăvară.
Europa este afectată în mod deosebit de consecințele invaziei rusești în Ucraina. „Este una dintre cele mai afectate economii avansate, din cauza apropierii sale geografice de zona de război și dependenței mari de importurile de gaze din Rusia”, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.
Șocul războiului din Ucraina
„Inflația continuă să depășească previziunile noastre, iar erodarea puterii de cumpărare a făcut ca încrederea consumatorilor să scadă, la fel și cea a întreprinderilor care se confruntă cu costuri mari de producție, dificultăți de aprovizionare și condiții de finanțare mai stricte”, a spus Gentiloni.
Bruxelles-ul și-a revizuit în sus prognoza de inflație în zona euro pentru 2023, la 6,1%, față de doar 4% cât anticipa până acum. Cu toate acestea, se așteaptă ca prețurile să înceapă să scadă după un punct maxim așteptat la sfârșitul anului 2022.
La nivelul întregului an 2022, Bruxelles-ul se așteaptă acum ca inflația să fie mai puternică decât se aștepta, 8,5%, față de 7,6%, procent prevăzut anterior.
„Incertitudinea rămâne excepțional de mare” din cauza războiului și ar putea duce la cifre și mai proaste, a avertizat Paolo Gentiloni.
Stocurile de gaze par suficiente pentru moment, dar oprirea aproape totală a livrărilor rusești și dificultatea de a compensa această lipsă cu importuri din alte țări vor face mai dificilă refacerea stocurilor pentru iarna 2023/2024, a estimat el.
Dacă Europa nu se pregătește în mod corespunzător, prejudiciul economic ar putea fi mult mai mare decât se aștepta, a recunoscut el. Într-un scenariu pesimist, PIB-ul ar putea scădea astfel cu 0,9% în 2023, iar inflația să fie mult mai persistentă.
„Riscul de dezindustrializare există”
Companiile sunt alarmate de prețurile la energie care sunt mult mai mari în Europa decât în Statele Unite sau Asia. Fabricile și proiectele de investiții amenință să părăsească UE, stârnind temeri în privința unui blocaj economic.
„Acest risc de dezindustrializare există”, a recunoscut Gentiloni. „Dar nu mă duce la predicții catastrofale, pentru că alegerile locațiilor industriale depind de mulți factori, nu doar de prețurile energiei”, a adăugat el.
Germania, cea mai mare economie a Europei, ar trebui să înregistreze anul viitor cea mai slabă performanță economică din UE, cu o scădere de 0,6% a PIB-ului său, față de creșterea de 0,4% în Franța, de 1% în Spania și de 0,3% în Italia.
În 2023, inflația este de așteptat să fie cea mai scăzută în Danemarca (3,7%). În Germania ar fi peste medie (7,5%) și aproape de două ori mai mare decât în Franța (4,4%), conform previziunilor de la Bruxelles.
Cu toate acestea, o speranță este în cazul pieței europeane a muncii care ar trebui să rămână solidă. Rata șomajului, aflată la un minim istoric, este de așteptat să crească „doar marginal”, de la 6,8% în acest an la 7,2% în 2023 în zona euro. (Sursa: AFP)
14
13
