Având în vedere inflația, unii angajați apelează la IFN-uri, care le dau rapid bani la dobânzi foarte mari. Pentru că nu reușesc să plătească la timp ratele, ajung să fie căutați chiar la locul de muncă.
„Ne creează foarte mari probleme (aceste IFN-uri). Eu am încercat să-i ajut (pe angajați n.r.) cu un avocat, dar contractele sunt făcute în așa fel cu litere mici încât... cine le citește?”, ne-a spus Elena Birtoc, CEO Carel Woodworks, firmă din producția de mobilă (exportator din Satu Mare) ale cărei produse se găsesc în birourile șefilor Amazon, J.P. Morgan sau Microsoft.
- „Foarte multe firme au problema asta. Noi avem popriri pe conturi (cele ale angajaților n.r.). Îi și bâzâie la telefon în timpul lucrului”.
„Au fost cazuri în care i-au deranjat în timpul lucrului. Pentru că nu le mai răspundeau la telefon, stăteau aici și așteptau (cei de la IFN-uri) să vorbească cu ei până când i-am scos afară și le-am spus că e total interzis să-mi deranjeze angajatul”, a mai afirmat ea.
- Ei erau oricum pe lista neagră pentru că băncile comerciale nu le mai oferă acestor oameni credite. E vorba și de acea educație bancară care lipsește cu desăvârșire.
Băncile nu vor să pună bancomate în parcurile industriale
„În parcul industrial sunt mai multe firme și mulți angajați. Nu există un bancomat. Băncile nu pun pentru că fiecare firmă are conturile la altă bancă. Angajații nu pot plăti lucrările agricole cu cardul. Nu pot cumpăra un litru de lapte cu cardul”, a mai spus Elena Birtoc.
- Angajații trebuie să facă o deplasare, să plătească autobuz. Pentru ei este mult 5 lei încolo, 5 lei încoace doar ca să se ducă la bancomat să scoată banii.
- Eram la o bancă în centru, era ziua de salariu a unei firme și mă uitam pe geam: era coadă la bancomat ca să scoată banii.
„Sunt anumite comune, sate, în care sunt anumite magazine sătești care nu cred că sunt pregătite pentru plata cu cardul. Eu le fac plata pe cardul pe care îl au. Fiecare angajat lucrează cu propria bancă. Totuși, ei vor banii cash, din cauza că trebuie să meargă în centru pentru un bancomat, iar drumul costă”, a explicat CEO-ul Carel Woodworks.
Ca firmă, spune ea, nu este sănătos să te duci cu geanta, să scoți banii, să-i dai.
Forța de muncă este scumpă și se fac investiții în angajați: unii au venit cu facturile la curent
„Nu trebuie să vină Guvernul cu salariul minim. La mine în fabrică nu este salariu minim pe economie. În plus, de la 1 ianuarie oricum măresc salariile. Am și tichete și transport, le-am plătit și ochelari”, a explicat ea.
- Am chemat oftalmolog să vadă care e problema, să le facă control la ochi. Când au văzut că trebuie să-și cumpere ochelari... n-au bani. Le-am plătit ochelarii.
„Au venit oamenii cu facturile de curent. Vă rog să-mi dați în avans salariul. Trebuie să plătesc factura, că-mi taie curentul. Ce era să fac? Am făcut și asta, noi trebuie să investim în resursa umană”, a mai spus Birtoc.
Pe lângă faptul că nu are educație bancară, profesională, forța de muncă română este scumpă pentru că nu găsești.
„Nimeni nu mai visează să fie tâmplar. Eu le cumpăr cărți, stau de vorbă cu ei. Acum o să le dau un examen ca la școală. Învățăm pentru că apar lucruri noi”, a mai arătat ea.
Sursă foto: Dreamstime.com
2
1
