​Domnul Ionescu nu și-a permis nici anul acesta un concediu. Și-a luat 14 zile libere, dar n-a avut bani să meargă nici pe litoralul românesc, nici în Grecia. "Lasă dragă, i-a spus el soției, că poate mergem la anul undeva!"

BatraniFoto: AGERPRES

Cu doi copii si "aproape" proprietarul unui apartament cu trei camere cumpărat pe credit, Ioneștii au acum alte priorități decât să meargă să se distreze: cheltuielile cu copii, ratele la bancă, facturile și mâncarea le înghit aproape toți banii. Ceea ce nu știe domnul Ionescu este că el face parte din cele 4,32 milioane de români care intră în definiția „săracilor”.

Circa un român din patru trăiește într-o familie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, arată Institutul Național de Statistică.

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2018-2021 în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia, dar şi a tinerilor de 18-24 ani, circa 1 din 4 dintre ei s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.

Potrivit Eurostat, "Sărăcia este situatia acelei persoane ale carui venituri sunt atat de mici incat le este imposibila atingerea unui standard de viata acceptabil în societate, care se confruntă cu dezavantaje legate de somaj, venituri, condiţii de locuit, ingrijire inadecvat a sanatatii si bariere in accesul la cultura, invatamant, sport"

Sărăcia este inegal distribuită şi în profil regional. În anul 2021, rata sărăciei a fost de peste 12 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi de aproape 11 ori mai mare în Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Est, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov.În anul 2021, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (30,5%) ṣi Sud-Est (30,5%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (2,9%). Din analiza evoluţiei ratei sărăciei în anul 2021 faṭă de 2018, se observă că cele mai mari scăderi s-au întâlnit în regiunile Sud-Vest Oltenia (3,8 puncte procentuale), Nord-Vest (3,4 puncte procentuale) și Sud-Muntenia (2,7 puncte procentuale). Creṣteri ale ratei sărăciei în perioada analizată s-au înregistrat în regiunile Vest (5,8 puncte procentuale) și Centru (0,8 puncte procentuale).

Domnul Ionescu a terminat o facultate, dar degeaba. Nu pricepe în ruptul capului de ce toată lumea discută de cât de mare a fost creșterea economică a României, dar el n-o simte absolut deloc. Ba mai mult, se simte tot mai sărac. În fiecare lună tot spera că poate s-o simți cumva și în buzunarul lui avansul economic, dar degeaba.

Nici mașina nu și-a schimbat-o că n-a avut de unde, deși strânge bani de doi ani de zile. Îi vede la televizor pe toți analiștii Pământului vorbind de creșteri ale PIB-ului, de cât de bine îi merge economiei, de câtă grijă are Guvernul de el, iar domnul Ionescu tace și înghite în sec.

Ce mai arată cercetarea Statisticii:

  • Persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (34,7% faţă de 25,7% la bărbaţi). De asemenea, persoanele care trăiesc singure devin tot mai sărace pe măsura înaintării în vârstă: persoanele singure în vârstă de până la 65 de ani au o rată de sărăcie de 27,4%, pe când cei cu vârsta de 65 ani şi peste sunt săraci în proporţie de 34,3%.
  • În familiile formate din 2 adulţi fără copii dependenţi (0-17 ani) cu ambii parteneri în vârstă de sub 65 de ani rata a fost de 18,5%, iar în familiile de 2 adulṭi, din care cel puṭin unul este în vârstă de 65 de ani și peste, rata sărăciei a fost de 17,3%.
  • În perioada 2018-2021, situaţia materială a familiilor cu copiii este precară pentru circa un sfert din numărul total al acestora, tendinṭa însă s-a înscris într-o pantă descendentă din 2018 până în 2021 (cu 2,4 puncte procentuale).
  • Scăderi importante ale ratei sărăciei de-a lungul acestei perioade s-au înregistrat în cadrul familiei monoparentale formate dintr-un adult și cel puțin un copil (cu 12,8 puncte procentuale), a celor formate din 2 adulṭi cu 2 copii dependenṭi copil (cu 4,7 puncte procentuale), a celor cu 2 adulṭi cu un copil dependent (cu 4,1 puncte procentuale) și a celor cu 2 adulṭi cu 3 sau mai mulṭi copii dependenṭi (cu 3,0 puncte procentuale). În ceea ce priveşte gospodăriile fără copii, în aceeaṣi perioadă analizată, s-a observat o creştere a nivelului riscului de sărăcie al acestora cu 0,8 puncte procentuale.
  • O creştere pronunţată a riscului de sărăcie s-a înregistrat în cazul gospodărilor de 2 adulţi, în vârstă de sub 65 ani (cu 3,5 puncte procentuale), a persoanele singure de sex masculin (cu 2,2 puncte procentuale) și a celor singure de sub 65 de ani ṣi peste (cu 1,8 puncte procentuale). Scăderi s-au observat la persoanele singure de sex feminin (cu 2,5 puncte procentuale), la persoanele singure de 65 de ani și peste (cu 2,4 puncte procentuale) și la gospodăriile cu 3 sau mai mulți adulți (cu 1,9 puncte procentuale).
  • Vezi aici cercetarea integrală a INS

Sursa froto: Dreamstime