ANAF va continua controalele în 2023, dacă ne uităm pe un document al Ministerului Finanțelor, de la cele pe muncă subdeclarată (împreună cu ITM – operațiunea Cronos), la cele privind comerțul sau împreună cu RAR pe zona auto.
În primul rând trebuie menționat că autoritățile doresc creșterea ponderii numărului de verificări documentare raportate la totalul acțiunilor de control fiscal efectuate de administrația fiscală, față de nivelul anului 2022. În plus, este avută în vedere creșterea numărului de inspecții fiscale față de acest an.
Ce controale și inspecții fiscale sunt avute în vedere în 2023
Autoritățile doresc:
• Consolidarea cooperării dintre Agenția Națională de Administrare Fiscală și Inspecția Muncii pentru a preveni și a limita fenomenul evaziunii privind munca subdeclarată/nedeclarată, prin parcurgerea etapelor prevăzute în planul de acțiune comun și perfecționarea schimbului de informații pentru valorificarea operativă a constatărilor;
• Derularea de acțiuni concomitente și colaborative la persoanele juridice și la persoanele fizice care le controlează direct sau indirect, în cazurile complexe de evaziune fiscală/optimizare fiscală;
• Se vor intensifica și eficientiza următoarele activități de control fiscal:
1. acțiuni de control privind importurile subdeclarate și intervenția în timp real pe lanțurile de tranzacționare la intern, având în vedere că importatorii în cauză utilizează verigi intermediare cu comportament fiscal volatil (missing trader) pentru disimularea tranzacțiilor reale și sustragerea de la plata obligațiilor fiscale;
2. acțiuni de analiză și control în domeniul economiei digitale. În prezent, acțiunile de control au relevat creșterea exponențială a operațiunilor comerciale efectuate în mediul on-line prin care contribuabilii eludează legislația fiscală prin neînregistrarea, nedeclararea și evitarea plății obligațiilor fiscale aferente tranzacțiilor derulate.
• Se va analiza posibilitatea introducerii unor metode moderne de acumulare de date brute în vederea dezvoltării unor aplicații informatice de analiză de risc “webscrapping” (metodă prin care se culeg informații referitoare la site-uri web având la bază diferite criterii de risc);
• Acțiuni concentrate în domeniul comerțului cu autoturisme rulate. Acțiunile ANAF vor crește în eficiență prin operaționalizarea schimbului de date dintre RAR și Agenție, reglementat prin OUG nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea OG nr. 78/2000. Principalele măsuri vizează:
◦ axarea analizelor de risc pe detectarea și stoparea timpurie a cazurilor de fraudă;
◦ crearea unui mecanism de reacție rapidă în etapa premergătoare obținerii cărții de identitate de la RAR, pentru valorificarea operativă a informațiilor prin instituirea măsurilor asigurătorii în cazurile de fraudă sau punerea în aplicare a măsurilor de executare silită, după caz.
• Activități orientate către domeniile cu risc ridicat de evaziune fiscală la TVA și impozitul pe profit, precum construcții (inclusiv servicii conexe), tranzacții imobiliare, reparații auto, comerț cu ridicata și cu amănuntul( în special în domeniul legume-fructe, materiale reciclabile, etc.);
• Acțiuni de monitorizare și control în domeniile produselor accizabile, cu precădere în zona produselor energetice, inclusiv energie electrică și gaze naturale, a tutunului brut și a materialelor reciclabile;
• Acțiuni în domeniul comerțului cu amănuntul și al prestărilor de servicii direct către populație precum și în domeniul comerțului cu ridicata;
• Acțiuni de verificare documentară, desk – audit, cu grad de complexitate și durată reduse, la contribuabili la care riscurile fiscale sunt cuantificabile, astfel încât să se realizeze ținta asumată prin PNRR pentru sfârșitul anului 2025, respectiv 60% din totalul acțiunilor de control fiscal;
• Inspecții fiscale care să vizeze prevenirea și combaterea erodării bazei impozabile la:
1. contribuabilii identificați cu risc fiscal asociat prețurilor de transfer, transferul profitului către alte jurisdicții fiscale, cu impact în ceea ce privește impozitul pe profit;
2. contribuabili identificați cu risc fiscal mare, care desfășoară activitate în domenii care au înregistrat creștere economică, fără a înregistra și o creștere corespunzătoare a nivelului taxelor și impozitelor declarate la bugetul general consolidat (impact în ceea ce privește impozitul pe profit și taxa pe valoarea adăugată);
3. contribuabili organizați ca entități non-profit, identificați ca desfășurând activitate economică, fără a îndeplini obligațiile legale de a declara impozitul pe profit, respectiv taxa pe valoare adăugată;
4. persoane fizice care desfășoară activități independente și înregistrează marje de venit scăzute comparativ cu nivelul venitului brut declarat (impact asupra impozitului pe venit, contribuțiile sociale de stat și contribuțiile la asigurările sociale de sănătate).
Mai trebuie menționat faptul că potrivit unui alt document, publicat de ANAF de această dată, Fiscul vede riscuri de conformare la liber profesioniști, venituri din chirii și investiții, urmând să ia măsuri și să înceapă controale.
Ce planuri mai are ANAF în 2023
Conform documentului, ANAF dorește rafinarea modelelor existente de calcul al decalajelor fiscale.
ANAF a inițiat un proces de dezvoltare a capacității analitice cu scopul de a identifica zonele cu risc fiscal ridicat și de a adopta cele mai bune măsuri pentru a crește eficacitatea și eficiența colectării veniturilor la bugetul general consolidat. Noile modele alternative de estimare a decalajului fiscal vor permite identificarea domeniilor cu cel mai ridicat risc la neconformare, cu efect direct în prioritizarea activităților de administrare fiscală.
Un alt punct vizează, monitorizarea (24/24h) transporturilor rutiere de mărfuri provenind din achiziții intracomunitare, în contextul implementării proiectului e-transport și a proiectului ”Îmbunătățirea sistemului de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare”.
Prin PNRR se va derula un proiect ce vizează ”Cunoașterea comportamentului contribuabililor” în cadrul căruia se va realiza, în mod punctual, un mecanism consultativ privind serviciile oferite contribuabililor, aceștia urmând a fi implicați încă din faza de design a noilor servicii/funcționalități.
Vom vedea, undeva în perioada următoare, operaționalizarea platformei de licitații on-line pentru evaluarea bunurilor imobile și mobile cu o valoare semnificativă (în funcție de tipul de activ).
1
5
