Experți: Nu mi-aș face bugetul pe 2023 mizând pe dobânzi mai mici / Leul va continua să se deprecieze / Anumite lucruri ar trebui clarificate, de pildă ultimele rectificări ale INS

​Anul 2023 va fi unul complicat care ne va testa tuturor capacitatea de rezistență- atât a persoanelor fizice, cât și a firmelor și chiar a Statelor, spun experții. ”Nu mi-aș face bugetul pe 2023 mizând pe un trend de scădere a dobânzilor”, a explicat Florian Libocor, economistul șef al BRD, la conferinţa anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Discuțiile au mai vizat nivelul inflației dar și pe cel al cursului euro în 2023.

Florian Libocor: Dacă ne uităm la dinamica PIB-ului, recunosc că sunt anumite lucruri care trebuie clarificate – ultimele rectificări (ale INS)

Cât privește anul 2022, nu m-aș întoarce cu spatele la el, pentru că încă nu l-am terminat. Aș încerca să structurez discuția pe 2 paliere: primul, ceea ce ne surprinde sau sperie și ceea ce ar trebui să facem ca aceste sperieturi să treacă. Pe mine personal mă sperie deficitul extern, care este prea înalt, împreună cu cel bugetar. Dar acolo am văzut că sunt planuri destul de mărețe pentru următorii ani pentru a fi redus consistent.

Despre inflație, stăm mai bine decât vecinii maghiari. Pe de altă parte, se discută despre faptul că s-a ajuns la un plafon și de acum trebuie să ne așteptăm la o revenire. Cred că sunt puțin, puțin prea devreme aduse în discuție astfel de manifestări. Eu cred că (inflația-n.red) va mai rămâne aici, la acest nivel.

Dar dacă ne uităm la dinamica PIB-ului, recunosc că sunt anumite lucruri care trebuiesc a fi clarificate, și mă refer la ultimele rectificări (ale INS-n.red).

Nu am motive să mă aștept la reveniri pe un trend descrescător al dobânzilor. Nu trebuie să pornim de la asta când construim un buget sau un plan de afaceri pentru anul viitor, cel puțin asta e părerea mea.2023 va fi un an în care ne va fi testată capacitatea de a rezista și de a merge mai departe. Unii vor merge mai departe. Alții nu vor rezista și, din păcate, vor ieși din joc.

Inflația poate intra pe o tendință de scădere în măsura în care se menține plafonarea prețurilor la energie. Eu nu sunt un fan al plafonărilor decât pentru o perioadă limitată. Se intervine mecanic în ceea ce se numește mecanismul pieței libere. Piața în care intervii cu astfel de instrumente nu mai este liberă.

PIB-ul nu este un indicator care să arate dezvoltarea. El îți arată creșterea economică. De aici și până să ajungem la dezvoltare mai avem ceva de povestit… Da, PIB e cel mai convenabil și mai confortabil, pentru că te ajută să compari statele între ele. creșterea PIB-ului pentru a măsura performanța unei economii crește?

Dar uitați-vă la cazul României. Am avut creșteri fără să ne dezvoltăm cu adevărat. Trebuie să ne uităm doar la conectarea infrastructurii, conectarea provinciilor istorice, la stadiul în care se află infrastructura rutieră, la stadiul în care se află infrastructura feroviară. Coridorul 4 încă nu unește Constanța de granița de vest. Uitați-vă la stadiul în care se află aeroporturile: Până recent, zburai din București la Baia Mare cu ATR-ul. Deci nu este relevantă creșterea PIB-ului cu 5 % sau cu 7% pentru dezvoltarea economiei.

Uitați-vă la diferențele din zona nivelului de trai. În Moldova n-am avut investiții, n-am avut infrastructură, dar avem șomaj mai mare, migrație mai mare, salarii mai mici. În Ardeal am avut investiții, am avut infrastructură, salariile sunt mai mari, migrația mai mică, șomaj negativ în anumite zone. Iar dacă venim în Sud, vedem că sunt 2-3 orașe care polarizează. În rest, lucrurile se mișcă destul de greu.

Ciprian Dascălu, BCR: Inflaţia s-ar putea situa la 8,7% la finalul anului viitor

Dacă ne uităm la așteptările cu care a început anul 2022, așteptări care nu includeau răsboiul din Ucraina, consensul era sub 4%. Probabil vom încheia acest an cu o creștere între 4-5,5% – depinde de cum se mai revizuiesc datele (la INS-n.red) . Pentru că noi facem prognoze pe datele existente, iar atunci când se revizuiește un PIB trimestrial de la plus 5,3% la plus 1,5% e clar că suntem în situația „garbage in, garbage out” (date deformate introduse în sistem produc rezultate deformate- n.red).

Forecast-ul nostru am spus: 2,1 creştere economică la anul. Ca să menţionez câteva ipoteze de background. Cred că principala ipoteză este creşterea din zona euro – 0,1% ca şi ipoteză de lucru. Ca să dau aşa o chestie de elasticitate, dacă de la acest – 0,1% ne ducem la -1/1%, deci o ajustare de un punct procentual într-o parte sau alta a creşterii din zona euro afectează prognoza de creştere pentru PIB-ul din România cam cu 0,7 – 0,8%. Cam asta e elasticitatea din modelele noastre. Inflaţia, 8,7% pe final de an. Din nou, ipoteza că vor rămâne măsurile şi deja au fost aprobate, prelungite, măsurile de sprijinire la costurile cu energia până în 2025. Altă ipoteză este preţul petrolului. Dacă ne uităm la curba futures la petrol, pe finalul anului viitor preţurile sunt anticipate să scadă. Şi de aici este un efect dezinflaţionist şi de prima rundă, undeva cam la o scădere a petrolului cam de 10 % ar însemna efect de runda 1 undeva la 0,2 puncte procentuale în inflaţie. Şi efectele de runda a doua ajung undeva la 0,4%”, a spus Ciprian Dascălu, vineri, la conferinţa anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), eveniment organizat cu sprijinul PwC România şi BRD-GSG.

În ceea ce priveşte dobânzile, el a afirmat că BNR şi-a încheiat ciclul de întărire pe rata cheie la 6,75% în noiembrie. Întrebat la cât vede dobânda cheia anul viitor, Dascălu crede că o vede constantă pe tot parcursul anului 2023.

• Citește și : Ce ne așteaptă în 2023: criză sau o recesiune? Băncile centrale apasă pe frâne, iar Guvernele pe accelerație

sau

Vezi mai jos dezbaterea organizată de HotNews la BNR: Key Points, powered by HotNews, pe aceleași teme