Autoritățile vor ca în 2023 să vină în țară 100.000 de muncitori străini, acesta fiind contingentul publicat în Monitorul oficial.

MuncaFoto: Wutthichai Luemuang | Dreamstime.com

Același număr a fost și în acest an, dar problema este de capacitate administrativă. De aceea este greu de atins acest număr. Nu face față Inspectoratul General Pentru Imigrări.

Cât de greu se aduce un om în România și cum se procedează la Inspectoratul General pentru Imigrări

HotNews.ro a discutat recent cu Romulus Badea, vicepreședinte al Patronatului importatorilor de forță de muncă și partener Soter&Partners pentru a înțelege cum se aduce un om în România și care sunt problemele întâmpinate.

Potrivit acestuia, ca să obții un aviz de muncă, faci un set de documente. Faci inclusiv o cercetare pe piața forței de muncă locală. Asta înseamnă că te duci la AJOFM și întrebi dacă sunt șomeri disponibili.

După, dai un anunț într-un ziar de mare tiraj. Pe urmă, faci un proces verbal în care zici că ai făcut asta și nu s-a prezentat nimeni. Asta durează cam două săptămâni, în cel mai fericit caz.

Apoi faci restul dosarelor și le depui online la Inspectoratul General pentru Imigrări. Ei, la un moment dat, îți dau o programare să depui fizic. Între momentul în care tu depui online și depunerea fizică poate să dureze și două luni și jumătate. În acest timp, îți expiră documentele din depunerea online.

Așadar, te duci și depui fizic. Nu poți să depui fără programare. Nu-ți acceptă documentele la liber.

Au fost situații în care se verfică pe site și au apărut notificările că trebuiesc depuse dosarele, dar nu au fost primite email-uri. De ce? Li s-ar fi blocat email-ul și nu s-a trimis.

Dacă pierzi programarea, trebuie să depui iar online și să aștepți alte 2 luni și jumătate.

De multe ori, firmele sunt anunțate de pe o zi pe alta că a doua zi trebuie să se prezinte, timp în care este nevoie din nou de certificat de atestare fiscală că alea expiră în 30 de zile.

„Sunt email-uri date la 11 noaptea pentru a te prezenta a doua zi dimineață. Dacă ai un document expirat, ești respins și trebuie să o iei de la capăt”, spune Badea.

După ce sunt aduși muncitorii, viza este pe 90 de zile. Trebuie făcută medicina muncii etc., programare de analize, și în final faci dosarul de muncă. După ce îl faci, depui dosarul online să primești programare. Dacă primești programare pentru depunerea fizică după ce ți-a expirat viza: ghinion.

Adică ai venit, ai lucrat 2 luni și te dă afară.

Unii muncitori străini sunt neasigurați, deși li se plătesc contribuțiile

O altă situație, spune Badea, este cea în care muncitorul vine, are viză, depune documentele pentru permis de ședere, dar el lucrează.

Așteaptă 2 luni până îi vine programarea și durează o lună până se emite permisul de ședere. De permisul de ședere ține CNP-ul. Până nu se obține CNP-ul, nu poate fi asigurat la sănătate, deși angajatorul plătește. Nu-l poate cuprinde în Declarația 112 care se depune lunar la ANAF.

După ce are CNP, atunci angajatorul face rectificative la D112. Dacă are 20 de oameni, e ok. Dacă are 2.000, e o problemă.

Dacă muncitorul are un accident, deși s-au plătit banii, el nu poate beneficia în spital de asigurare, pentru că nu are CNP și nu apare pe o listă de asigurați.

Ce salarii au muncitorii asiatici care ajung în România

Muncitorii asiatici câștigă în medie 572 dolari pe lună, se arată într-un studiu realizat de Platforma de Migrație EWL și Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varșovia.

IT – Comunicații – 777 dolari

Muncă de birou, management – 629 dolari

Agricultură – 629 dolari

Horeca – 598 dolari

Logistică, transport și depozite – 576 dolari

Vânzări – 560 dolari

Construcții – 557 dolari

Sănătate – 539 dolari

Servicii – 531 dolari

Îngrijirea bătrânilor – 522 dolari

Educație, domeniul științific – 517 dolari

Sursă foto: Dreamstime.com