Multe orașe românești au rămas dez-industrializate după ce fabricile s-au închis, lăsând o mare parte din populație șomeră și obligând oamenii să-și caute de lucru în altă parte. În timp ce unele orașe se dezvoltă rapid, orașele pe care le veți vedea mai jos merg în direcția opusă, deoarece pierd din ce în ce mai mulți rezidenți. Când oamenii pleacă, economia se micșorează, ceea ce duce la mai multă criminalitate, ceea ce amplifică dorința oamenilor de a părăsi locul.
Locul 1: Malnaș (Zmeuriș), Covasna
În urmă cu 30 de ani, avea 5000 de locuitori. Acum are circa 1000. A pierdut circa 80% din populație. E drept, asta s-a întâmplat ca urmare a desprinderii unor sate din cadrul Malnas-ului, dar și pe fondul mortalității și migrației.
În ultimii ani rata migrației din comuna Malnaș este peste valorile medii ale județului Covasna, se arată în strategia localității, publicată pe site-ul Primăriei.
Migrația influențează structura demografică, pentru că în cadrul grupei de vârstă a tinerilor dispoziția emigrării este mai mare. Drept consecință a emigrării tinerilor crește rata populației vârstnice în cadrul populației, iar acest lucru înseamnă o scădere și din punct de vedere al productivității.
Comuna Malnaș dispune de o clădire pentru dispensar medical, dar trebuie achiziționate dotările necesare, și mai important este atragerea unui medic de familie în Malnaș, deoarece populației locale nu le este asigurat accesul
la serviciile medicale de bază, neexistând medic de familie în comună, se arată în Strategia amintită. Nevoile de urgențe, și de spitalizare sunt rezolvate în Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe.
Lipsa unui medic de familie și, astfel, lipsa aproape completă a serviciilor de sănătate sunt o problemă uriașă la nivel local în ceea ce privește asistența medicală. Ca urmare, bolnavii cronici și persoanele în vârstă se află într-o situație extrem de dificilă și vulnerabilă, ar trebui să facă periodic naveta la Sfântu Gheorghe pentru a li se prescrie rețete și să li se efectueze teste și analize de bază, ceea ce este imposibil pentru ei.
Locul 2: Optași-Măgura- județul Olt
Pe locul al doilea găsim o localitate aflată la 35 de km de Slatina. Optași-Măgura- comună în județul Olt, Muntenia, România. Pe site-ul Primăriei lor scrie că e formată din 3 cătune, iar activitățile oamenilor din zonă sunt agricultura și creșterea animalelor.
Ca în multe alte locuri din România, nu prea ai unde munci ca să faci bani și să îți întemeiezi o familie. Prin urmare nu e de mirare că de la aproape 4000 de locuitori (acum 30 de ani), acolo mai stau 1000 de oameni (1058, dacă e să respectăm cifrele INS).
Locul 3 Baldovinești- județul Olt
Din 3700 de locuitori, acum mai sunt circa 1000.
Baldovinesti are in componenta trei sate: Baldovinesti, Pietris, si Gubandu. Este asezata in partea de nord – vest a judetului Olt, la 32 km fata de municipiul Slatina si 5 km de orasul Bals.
Comuna are o suprafata agricola de 1531 hectare teren agricol, având pășuni, fânețe, vii și livezi. Dintre culturile agricole ponderea cea mai mare o detine graul si porumbul. Fondul forestier al comunei este reprezentat de 473 ha de padure, din care 7 ha proprietate privata. O importanță deosebita la nivelul comunei o reprezinta cresterea animalelor.
Locul 4 Bărbulețu- jud. Dâmbovița
Din 7500 de locuitori acum 30 de ani, azi mai sunt 2000.
Lipsa locurilor de muncă. Zona este una defavorizată, în care principala activitate a omenilor este pomicultura și creșterea animalelor. Populația e îmbătrânită, mai arată un Raport al primăriei.
Locul 5 Slobozia Mândra, Teleorman
Legenda despre denumirea localității spune că aceasta provine de la un boier care și-a slobozit țăranii- "sloboziții mei" (Slobozia). "Mândra" de la o cârciumăreasa foarte mândră, dar urâtă. Se mai spune că localnicii acestei comune au avut întotdeauna un spirit revoluționar (la Răscoala din 1907 au fost înregistrate evenimente tragice, mărturie este monumentul din curtea Căminului Cultural).
În 1992, avea aproape 5000 de locuitori. Acum mai sunt circa 1300.
Localitățile cu cele mai mari creșteri ale populației
Locul I Florești, Cluj
Localitatea cu cea mai tânără și cea mai educată populație din România nu este Capitala, așa cum am fi tentați să credem. Este o comună de lângă Cluj, mai exact localitatea Florești, arată un raport al Băncii Mondiale, publicat recent. Raportul analizează din punct de vedere demografic județul Cluj și propune scenarii cu privire la dezvoltarea acestuia.
Comuna Florești iese în evidență cu o populație oficială de 38.257 de locuitori, aceasta fiind așezarea rurală cu cea mai mare populație din România. Comparând alte zone rurale, observăm existența a încă două comune cu o populație mai mare de 10.000 de locuitori, Apahida și Baciu, care surclasează localitatea urbană cu cel mai mic număr de locuitori, Huedin (9.527 de locuitori).
Dacă pentru Florești vorbim despre o rată a sporului total al populației de 205 la mie, în cazul Cluj-Napoca valoarea este de 2 la mie.
Comuna cu populația cea mai numeroasă raportată la suprafață este comuna Florești, cu o densitate a populației de 628 locuitori/km2, mai mare chiar și decât densitățile așezărilor urbane din județ (cu excepția municipiilor Cluj-Napoca și Câmpia Turzii).
În ultimii 30 de ani populația Floreștiului a crescut cu peste 700%
Locul 2: Dumbrăvița, Timiș
Potrivit unui studiu de specialitate elaborat în urmă cu 10 ani de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, comuna Dumbrăvița era cea mai dezvoltată și bogată localitate din România. Datorită dezvoltării fulminante din ultimii ani localitatea s-a alipit teritorial de Municipiul Timișoara.
În ultimii 30 de ani populația Dumbrăviței a crescut cu peste 550%.
Locul 3: Giroc, Timiș
Comuna Giroc este alcătuită din satele Giroc și Chișoda, având satul Giroc ca reședință de comună. În același timp, face parte, din localitățile periurbane ale municipiului Timișoara, de care o despart doar 3 km pe soșea asfaltată. În ultimii 10 ani, prin construirea și dezvoltarea cartierului din zona Planiște și Ogrindova (Cartierul Florilor) s-a realizat în mod practic legătura dintre Giroc și Timișoara.
Teritoriul administrativ al comunei se învecinează la N cu Municipiul Timișoara, la E cu comuna Moșnița Noua- satul Urseni, la S cu râul Timiș, la S-V cu comuna Șag, iar la V cu satul Utvin al comunei Sânmihaiul Român.
Condițiile naturale din această zonă, la jumatatea distanței dintre Bega și Timiș, precum și existența în imediata apropiere a unui mare centru economic, au favorizat așezarea pe aceste locuri a unei numeroase populații.
Ca o trasătură generală, se poate constata creșterea numărului de locuitori pâna în preajma Primului Razboi Mondial, când, pe lânga un spor natural ridicat, se constată și un spor datorat migrației. Astfel, în perioada 1865-1870 câteva familii germane din Grabati, Lenauheim și Variaș cumpără pământ în Giroc și se mută în vatra satului.
Între anii 1910-1912, alte familii de germani, de data aceasta venite din Nitchidorf, din aceleași motive economice, se mută în hotarul localității Giroc, pe locul numit „Nemți”, la ceva mai mult de 1 km distanță spre S-E de vatra satului și întemeiază un cătun ce cuprindea 12-15 case. Cătunul se menține până în preajma anului 1921, după care locuitorii se mută în sat, unde își construiesc case. Cele mai vechi date privind numărul de case datează din anul 1717 când sunt menționate 70 de case, pentru ca într-un interval de 60 de ani, în 1776, numărul de case să ajungă la 199, ceea ce desigur atrage și creșterea proporțională a populației, apreciată la 1000 de locuitori.
În ultimii 30 de ani populația a crescut cu peste 440%
Locul 4: Bragadiru, Ilfov
Bragadiru este un oraș în județul Ilfov, Muntenia, România. Localitatea se află în vecinătatea sud-vestică a municipiului București, la ieșirea către Alexandria, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Bragadiru are o populație de 15.329 de locuitori, fiind al cincilea centru urban al județului Ilfov din punct de vedere demografic, după Voluntari, Pantelimon, Buftea și Popești-Leordeni.
Din 1992 până în 2022, populația a crescut cu peste 370%
Locul 5: Chiajna
După 1990 o parte a populatiei Bucurestiului s-a intors acasa (in Chiajna), iar o alta parte a optat pentru o a doua locuinta intr-un mediu mai curat si mai linistit, a aparut necesitatea extinderii intravilanului pe aproape intreaga suprafata administrativa, motiv care a dus la o diminuare drastica a productiei agricole, in favoarea dezvoltarii altor sectoare. In perspectiva, odata cu realizarea drumului expres, este posibil ca migrarea populatiei din Bucuresti catre Chiajna sa devina spectaculoasa. Aactivitatea agricola a scazut simtitor in sfera productiei agricole, iar productia zootehnica practic nu mai exista, se arată în Strategia publicată pe site-ul Primăriei.
Din punct de vedere al confortului in locuinte, comuna are un standard ridicat. Singura remarca ce se impune este aceea ca alimentarea cu apa nu se face in sistem centralizat, ci individual din puturi proprii. Canalizarea este rezolvata in sistem unitar, iar gradul de electrificare este aproape de 100%, mai precis 98,4%, se mai arată în document.
1
8
