În pandemie, consumul de alcool a fost la același nivel cu cel din 2019. La bere de exemplu, consumul a fost chiar mai mare în 2020 față de 2019. La un an după pandemie, consumul de tării a crescut cu 50%, potrivit datelor publicate de Statistică.
La nivelul întregii țări, cel mai mult alcool se bea în Oltenia, urmată îndeaproape de Moldova, iar la ceva distanță de Dobrogea, regiunea Centru, Nord-Vest, Banat și de Capitală.
Dacă ne uităm mai în detaliu, la tării, oltenii și moldovenii conduc detașat. La bere pe primele două locuri sunt tot oltenii și moldovenii, urmați de românii din regiunea Centru.La consumul de vin, moldovenii îi bat pe olteni, aceștia fiind urmați de dobrogeni.
Statistica s-a uitat și la consumul pe grupe de vârste, unde (oarecum paradoxal) consumul din grupa 25-34 de ani și cel de 50-64 de ani sunt campionii, premiul fiind adjudecat aproape la egalitate. Pe locul al treilea sunt tinerii de sub 24 de ani, din păcate. În Vest generația celor de sub 25 de ani beau mult mai puțin, psihologii punând asta nu pe seama unei conștientizări mai puternice a efectelor nocive ale alcoolului, ci mai degrabă de teama de a nu fi fotografiați și puși pe Snapchat, Insta sau Facebook de vreun amic binevoitor.
Dacă te întrebai cine bea mai mult și ce anume, răspunsul e în graficul de mai jos:
Un raport al Berenberg Research, a constatat că GenZ din întreaga lume și Millenialii beau mai puțin decât au băut generațiile mai în vârstă la vârsta lor.
Raportul Berenberg Research mai arată că cei din generația Z preferă băuturi spirtoase în detrimentul vinului sau al berii. Acest lucru face ca Gen Z să fie prima generație de notă care preferă alte tipuri de băuturi alcoolice în locul berii. Potrivit cercetătorilor, generațiile tinere par să considere berea ca fiind neautentică și neatrăgătoare.
Cel puțin unul din 10 români (11,1%) consumă alcool ”intens” cel puțin o dată pe săptămână, arată cel mai recent Raport al stării de sănătate a populației, publicat de Institutul Național de Sănătate Publică. Peste 12% dintre tinerii români (15-24 de ani) consuma alcool de 2-3 ori pe săptămână, iar 38% spun că nu consumă deloc. În schimb, numărul celor care spun că beau zilnic este foarte mic. Potrivit raportului, frecvența consumului intens de alcool este de aproape 3 ori mai mare în România - 11,1% - comparativ cu media Uniunii Europene - 3,7%.
Cum este definit consumul „intens” de alcool
Consumul ”intens” de alcool este definit precum consumul a mai mult de 60g de etanol pur cu o singură ocazie, se arată în raportul Institutului Național de Sănătate Publică.
Consumul total de alcool măsurat prin datele referitoare la vânzări a fost în medie de 10 litri de alcool pur per adult în țările Uniunii Europene în anul 2018, în scădere de la 11 litri în anul 2008, arată datele din raportul INSP. (datele din anii 2018 și 2019 sunt cele mai recente cuprinse în raportul anual al INSP - n.red).
Valoarea consumului total de alcool în România a fost în anul 2018 de 10,1 litri de alcool pur per adult și a înregistrat o scădere din 2008 de la valoarea de 12 litri de alcool pur per adult, arată același raport.
38% dintre tinerii români spun că nu consumă alcool deloc. 12% beau de 2-3 ori pe săptămână
În afară de cantitate, frecvența și intensitatea consumului sunt, de asemenea, importante pentru evaluarea consumului dăunător de alcool.
În România, s‐au înregistrat frecvențe mai mari ale consumului de alcool în ceea ce privește consumul lunar (28,3%), mai rar de odată pe lună (19,35) și niciodată în ultimele 12 luni (30,5%) comparativ cu cele ale UE, respectiv 22,8%, 13,9 % și 26,2%.
Fecvența consumului intens de alcool cel puțin o dată pe săptămână este cea mai mare dintre țările UE în România, de 11,1%, aproape de 3 ori mai mare comparativ cu media UE (3,7%), arată un alt studiu.
Citește aici cercetarea Statisticii care include date despre consumul de alcool, sau aici o alta analiză mai complexă, de unde îți poți extrage datele necesare.
9
31
