​PSD și PNL cumpără și presa locală la bucată. Cazul Bistrița-Năsăud Moștenitorii, nevoiți să plătească pagubele produse de rude – cazul fostului președinte INS Voineagu Cel mai scump Revelion din țară, în sectorul 3. Negoiță scoate de la buget 1,3 milioane de lei Magistrații sunt singurii ale căror pensii speciale în plată se pot recalcula. Rămân marii privilegiați Valeriu Tabără: ”Este pentru prima dată când sacrificăm vacile în plină criză de lapte!” CSM taie accesul procurorilor la baza de date cu dosare penale

Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

​PSD și PNL cumpără și presa locală la bucată. Cazul Bistrița-Năsăud

Partidele românești nu au cumpărat, cu bani de la buget, doar televiziuni și publicații naționale. PSD și PNL au eliminat criticile la adresa lor, cu fonduri publice, și din presa locală. Cumpărând-o la bucată.

Majoritatea consiliilor județene din țară și sute de primării plătesc milioane de euro pentru „publicitate”. În realitate, cu acești bani sunt promovați oamenii politici care dețin guvernarea locală și se cumpără tăcerea jurnaliștilor.

Puțini sunt cei care rezistă tentației. Iar jurnaliștii care se încăpățânează să-și facă meseria corect sunt fie supuși la presiuni din partea politicienilor și a afaceriștilor cu contracte la stat, fie sunt marginalizați de colegii lor „pătați”, scrie PressHub.

Moștenitorii, nevoiți să plătească pagubele produse de înaintași – cazul unui fost președinte INS

Vergil Voineagu, decedat în februarie 2021, a fost, între 2005-2013, președintele Institutului Național de Statistică (INS). El a fost destituit din funcție în ianuarie 2013 de către premierul de la acea vreme Victor Ponta. Un an mai târziu, în 2014, un control al Curții de Conturi la INS descoperă “abateri de la legalitate si regularitate” în utilizarea fondurilor publice si în administrarea patrimoniului, care au determinat producerea unor prejudicii estimate la 255.000 lei.

Contribuția lui Vergil Voineagu la producerea pagubei a fost stabilită la vreo 82.000 lei. Institutul Național de Statistică cere Tribunalului București să-l oblige pe fostul șef al instituției la plata pagubei. Vergil Voineagu câștigă însă în 2018 în primă instanță, dar urmează apelul. Întrucât în 2021 intervine decesul acestuia, sunt introduși în cauză ca intimați pârâți moştenitorii defunctului.

În noiembrie 2022, Curtea de Apel București dă dreptate de această dată Institutului de Statistică, așa că pârâții sunt obligați la plata prejudiciului, precum şi a dobânzii legale, începând cu data de 11.06.2015, scrie JustNews.ro.

Cel mai scump Revelion din țară, în sectorul 3. Negoiță scoate de la buget 1,3 milioane de lei

Primăria Sector 3 anunță organizarea singurei petreceri de Revelion, în aer liber, din Capitală, în Parcul Titan. Capete de afiș sunt Delia, Voltaj și Guess Who iar la trecerea dintre ani va fi un spectacol de proiecții multimedia și artificii. Toată afacerea costă 1,32 milioane de lei, din bugetul sectorului 3, iar atribuirea contractului nu s-a făcut printr-o licitație deschisă ci printr-o procedură simplificată.

Spectacolul din Parcul Titan va începe, pe 31 decembrie, de la ora 20.00 iar intrarea este liberă. Este al 10-lea an când în sectorul 3 se organizează o petrecere în aer liber la trecerea dintre ani, scrie Buletin de București.

Magistrații sunt singurii ale căror pensii speciale în plată se pot recalcula. Rămân marii privilegiați

Proiectul legii pensiilor speciale nu introduce principiul contributivității. Magistrații sunt cei favorizați, fiind singurii care rămân cu o pensie de 80% din salariul brut. Legea poate avea problemele la CCR pentru că introduce recalcularea pensiilor în plată exclusiv pentru magistrați.

Presat de îndeplinirea până la 31 decembrie a jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind pensiile speciale, guvernul a elaborat un proiect de lege care include toate categoriile de beneficiari ai acestor pensii. Proiectul, elaborat de Ministerul Muncii, este în procedură de avizare în guvern, după care va fi trimis parlamentului, scrie Europa Liberă.

Valeriu Tabără: ”Este pentru prima dată când sacrificăm vacile în plină criză de lapte!”

”Eu aici acuz instituția statului de ce înseamnă nenorocirea din producția zootehnică a României. Și anul 2022 este o catastrofă din punctul de vedere al producției zootehnice în România. Este prima dată când am intrat într-o criză acută la lapte. Când se sacrifică vacile de lapte în condițiile în care este criză de lapte. Este absolut anormal. Pentru că fermierii nu au mâncare dar nu doar aceasta este problema.

Nu este posibil să ajungi în 20 de județe să nu iei laptele pentru școli (Programului pentru şcoli al României, care prevede acordarea de lapte gratuit elevilor n.r). Ani de zile noi am neglijam producția de lapte primară, preț mic la poarta fermei și foarte mare în magazine. Mulți ani prețul a fost sub 1 leu”, a arătat Valeriu Tabără, potrivit AgroIntel.

La granița dintre Polonia și Belarus, criza migrației continuă neobservată (reportaj)

„Unii pot fi inteligenți, alții nu. Unii sunt naivi, alții extrem de curajoși. Multora le e frică. Unii vin cu copiii lor, alții singuri. Sunt oameni din alte părți ale lumii, e adevărat, dar de fapt cu nimic diferiți de mine și de tine. E atât de simplu”, povestește Marta, în mijlocul unei păduri mocirloase de la granița Poloniei cu Belarus.

Trebuie să avem grijă pe unde călcăm. Afară sunt -2 grade Celsius, ninge tot mai viscolit, iar zăpada acoperă ochiurile de apă și mlaștina. „Bun venit în Louisiana”, face onorurile Marta, una din cele două localnice devenite activiste.

Marta Anna Kurzyniec și Regina Skibińska au 48 de ani și s-au mutat din Varșovia în satele de la granița cu Belarus. „Sunt buchinistă”, răspunde Marta, când o întrebăm cu ce se ocupă. Regina e jurnalistă și a lăsat orașul în urmă de un an, scrie PressOne.

CSM taie accesul procurorilor la baza de date cu dosare penale

Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) doresc să interzică procurorilor accesul în baza de date a instanțelor judecătorești. Aplicația ECRIS este administrată de Ministerul Justiției.

Deși mai au doar două săptămâni de mandat, judecătorii din CSM au pus pe ordinea de zi din 22 decembrie aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor, scrie PressHub.

Interviu cu doamna Ana-Maria Goilav și domnul Petre Guran

Doamna Goilav și domnul Guran au fondat și coordonează două proiecte prin care încearcă să consolideze educația clasică, pe care o consideră singura alternativă la formele mainstream de educație modernă. Cele două proiecte sunt Școala de la Bunești – care îmbină arhitectura aplicată cu discutarea marilor teme și probleme filozofice și care se construiește deja de paisprezece ani – și Arheia – un experiment de homeschooling comunitar din București, care a început în urmă cu doi ani. În interviul de astăzi am discutat despre aceste două proiecte de educație și, implicit, despre problemele mai generale ale educației contemporane, scrie Syntopic.