Cei mai mulți cunoscători ai economiei românești vorbesc despre o încetinire a creșterii în 2023. O încetinire care se poate traduce prin pierderea de locuri de muncă în unele sectoare (și desigur, crearea de noi locuri de muncă în altele). HotNews a analizat datele sondajelor publicate recent pe această temă, a discutat cu specialiști din piața munci și s-a uitat atât la dinamica salariilor din 2007-2022, precum și la dinamica salariilor nete din perioada ultimelor două crize (2008-2011 și pandemie).
Cei mai protejați de o posibilă criză sunt cei din domeniul IT&C
Aceștia au avut cele mai mari creșteri salariale de la aderarea României la Uniunea Europeană. Cifrele din grafic reprezintă procentele de creștere din intervalul 2022-2007.
Chiar dacă în graficul de mai sus pe primul loc stau Activitățile de editare (cod caen 58), acestea includ activitățile de editare software ( jocurilor de calculator și editarea altor produse software - aplicații, transpunerea sau adaptarea software, găzduirea de aplicații sau vânzarea cu amănuntul de programe software ). Locul al doilea e ocupat de servicii în IT&C, iar pe 3 găsim servicii administrative și cele suport.
Din această grupă fac parte : Activități de închiriere si leasing, Activitati de servicii privind forta de munca (Activitati ale agentiilor de plasare a fortei de munca și Activitati de contractare, pe baze temporare, a personalului), Activitati ale agentiilor turistice si a tur-operatorilor;Activitati de investigatii, de pază si protectie, Activitati de peisagistică, curățenie si servicii pentru cladiri precum și activitățile de secretariat și serviciile prestate în principal întreprinderilor.
Pe locul al patrulea stau activitățile din fabricarea produselor din lemn. Aici sunt incluse tăierea si rindeluirea lemnului, Fabricarea parchetului, Fabricarea altor elemente de dulgherie si tâmplarie pentru construcții sau Fabricarea ambalajelor din lemn.
În perioada crizei din 2008-2010, cel mai bine au rezistat tot IT-iștii, urmați de lucrătorii din producția auto (cu tot lanțul pe orizontală- piese auto, componente electrice ș.a.) dar și cei din activitățile anexe extracției (de la sondare, forare, prospecțiuni geofizice, lichefierea si regazeificarea gazelor naturale ș.a.)
În intervalul 2020-2022, marii câștigători au fost tot IT-iștii (reamintim că Activitățile de editare -cod caen 58- includ activitățile de editare software- jocuri de calculator și editarea altor produse software - aplicații, transpunerea sau adaptarea software, găzduirea de aplicații sau vânzarea cu amănuntul de programe software ).
Urmează industria alimentară , fabricarea produselor din tutun, transporturile aeriene și codul caen 32-Alte activități industriale. Acest ultim cod include Fabricarea bijuteriilor, imitatiilor de bijuterii, Baterea monedelor, Fabricarea instrumentelor muzicale, Fabricarea articolelor pentru sport, Fabricarea jocurilor si jucariilor, Productia de dispozitive, aparate si instrumente medicale si stomatologice și Fabricarea maturilor si periilor
Aproape un sfert dintre respondenţii unui studiu al celor de la Best Jobs spun că își vor schimba domeniul de activitate întrucât domeniul sau compania pentru care lucrează sunt puternic afectate de contextul economic vor să lucreze într-un domeniu mai sigur. Cei mai mulţi dintre ei lucrează în vânzări, producţie, turism sau transporturi.
Banii și munca de acasă sunt criterii de bază la căutarea unui job nou
Deşi perspectivele salariale rămân în continuare principalul criteriu în funcţie de care cei mai mulţi angajaţi români îşi aleg un nou job, siguranţa domeniului de activitate şi rezistenţa acestuia la şocuri externe au devenit prioritare în acest context pentru 70% dintre respondenţii la sondajul BestJobs.
Alţi 42% se orientează în carieră şi în funcţie de beneficiile extrasalariale, dar în acelaşi timp contează şi posibilitatea de a avea mult timp liber (37%), sau de a putea lucra remote (34%). Un sfert consideră că cele mai sigure jobur sunt i în domenii sau companii strâns conectate la mediul online.
Domeniile considerate de respondenţii la sondajul BestJobs cel mai puţin afectate de criza sanitară actuală sunt IT şi telecomunicaţii (54,7%), armată, pază şi protecţie (37,8%), medicină şi sănătate (37,6%), dar şi call center şi suport clienţi (35,2%). La polul opus, se află sportul, arta şi divertismentul (5,6%), serviciile de înfrumuseţare (7,5%) sau turismul şi alimentaţia (8%).
Cele mai căutate funcții - atât ca joburi, cât și ca recenzii- sunt cele din IT, retail, BPO&servicii, din domeniul bancar și din zona de recrutare, arată datele Undelucram.ro. Cele mai căutate funcții pe platformă și salariile medii obținute sunt: Software developer: 7.400 lei (IT), Lucrător comercial: 2.400 lei (Retail), - Call Center / Suport specialist: 2.800 lei (BPO&Servicii), Specialist credite: 5.000 lei (Banking), HR Specialist: 4.900 lei (Recrutare/Resurse umane)
Numărul românilor de peste 65 de ani care muncesc se va dubla în 10 ani / Sectoarele care vor crea joburi și cele în care vor dispărea
E drept, ocuparea forței de muncă în România va crește cu o rată mai mare decât media UE-27 în perioada următoare, potrivit estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop). Astfel, rata de participare pe piața forței de muncă pentru cei de peste 65 de ani va ajunge la 82% (de la 56% în anul 2000).
În graficul de mai jos, ”harta” dificultăților la angajare în România în intervalul 2021-2030:
Ocuparea forței de muncă în construcții va crește relativ puternic în intervalul 2022-2030, în vreme ce în agricultură va continua să scadă
În sectorul prelucrător, creșterea ocupării forței de muncă va fi determinată în mare parte de creșterea ocupării forței de muncă în sectorul alimentar, băuturi și tutun și inginerie.
În subsectoare cum ar fi comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cazare, catering și transporturi, numprul angajaților va crește, chiar dacă în cazul transporturilor sau a sectorului logistic evoluția joburilor va fi puternic afectată de robotizare și automatizare.
În servicii, activități cum sunt serviciile juridice, contabile, consultanță și telecomunicații vor performa cel mai puternic, în vreme ce serviciile administrative vor avea cea mai slabă performanță.
Numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicita studii superioare nu crește atât de mult.
Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic între ceea ce oferă economia reală și ceea ce vin să ofere generațiile care intră pe piața muncii și care au calificări tot mai înalte.
”E o problemă și a structurii economiei românești, care nu e de natură să absoarbă un număr foarte mare de absolvenți de studii superioare. Noi am dezvoltat foarte mult învățământul terțiar academic, nu cel terțiar vocațional. Va apărea o presiune asupra celor cu studii medii care vor presă la rândul lor către cei cu calificări scăzute. E o problemă de structură a economiei”, arată Cătălin Ghinararu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale.
”Există un mismatch , o neconcordanță foarte puternică între cererea și oferta de pe piața muncii. Eu aș spune că între logica cererii și cea a ofertei. Mă refer la ceea ce cer agenții economic, ce structură de ageți economici există- asta la logica cererii. Când vorbesc despre logica ofertei mă refer la ce au făcut oamenii concret. Oamenii au mers întotdeauna pe ideea de a-și crește gradul de pregătire profesională, numărul de absolvenți de studii superioare la noi a crescut foarte puternic este una din cele mai mari creșteri din zona Centrului și Estului Europei. Numai că piața muncii nu a oferit astfel de locuri de muncă pentru a corespunde acestor absolvenți” , spune Ghinăraru într-o discuție cu Hotnews.ro
El a realizat o lucrare de cercetare pentru una din administrațiile publice din țară. unde a arătat că, din nefericire cea mai mare parte a absolvenților de studii superioare din România, în momentul de față se concentrează în sectoare ale administrației publice. Deci aproape 40% din absolvenții de învățământ superior din România sunt concentrați în administrație publică, învățământ și sănătate.
Trebuie spus că aproape 60 la sută din forța de muncă în general lucrează în sectoare care nu au de-a face cu studiile superioare: prin Horeca, depozite, retail, alte servicii, tot felul de lucruri de genul ăsta.
Există într adevăr această neconcordanță foarte foarte puternică între structura economiei care determină structura cererii de muncă până la urmă și structura ofertei de muncă, ceea ce intră pe piață. Și repet, oferta de forță de muncă cu studii superioare s-a canalizat spre zone ale administrației publice, o zonă care contribuie la formarea PIB prin consumurile finale, mai spune cercetătorul român.
2
21
