Românii și-au crescut consumul de margarină, de uleiuri vegetale, de carne de porc și vită, de cartofi și orez. La zahăr și produse din zahăr consumul a rămas cam tot pe-acolo, în ciuda alertelor transmise de nutriționiști, arată datele publicate de INS.

Recoltă de grâu din Zaporojie (Ucraina), în anul 2020Foto: Ukrinform / Avalon / Profimedia

Dacă ne uitam la ceea ce se întâmplă în lume, vedem că Asia de Est și Sud-Est este fruntașă în schimbarea obiceiurilor alimentare cu o creștere a caloriilor de origine animala consumate de peste 10 ori în mai puțin de 50 de ani.

Să mergem puțintel mai departe. Energia solară este stocata în principal de plante. Oamenii și animalele pe care oamenii le cresc, consuma anual 40 de procente din aceasta energie stocată mai ales în cereale. Articolul pe care tocmai l-am linkuit ne spune cum exploatarea intensivă a cerealelor conduce la erodarea solului și la scaderea productivității acestuia. Și atunci, omenirea a trecut la nivelul următor: a inventat îngrășămintele agricole, bazate pe petrol.

Pentru fiecare calorie vegetală sunt necesare cel puțin 3 calorii din petrol. Dar, mai important, pentru fiecare calorie animală sunt necesare cam 10 calorii vegetale.

Cresterea populației si schimbarea obiceiurilor alimentare costă în prezent de 70 de ori mai mult petrol decât în anii '60. Si asta nu e tot.

Globalizarea a facut normală apariția a aproape oricărui produs, aproape oriunde în lume. Pentru o calorie de lăptucă transportată din Marea Britanie în Statele Unite se consuma 127 de calorii din petrol.

Agricultura intensivă conduce la erodarea solului și anual se pierd 100.000 de kilometri pătrați de teren arabil. Cam cât are România.

Iar atunci când vremea nu ține cu noi sau când prețul petrolului crește, atunci și prețurile alimentelor cresc.

Citește aici lucrarea Statisticii.

Surse: https://foodprint.org

https://www.ipcc.ch/

www.sciencedirect.com