În România, importurile de bunuri sunt din ce în ce mai mari față de exporturi. În primele 9 luni din 2022, importurile au depășit exporturile cu un volum echivalent cu 12,3% din PIB cumulat pe primele trei trimestre din 2022, în creștere față de aceeași perioadă din 2021 (10,3%) sau 2020 (8,7%), arată o analiză a Alpha Bank. Comparativ cu țările din jur, deficitele sunt mari și cronice.

Deficit comercialFoto: sxc.hu

În Cehia, exporturile continuă să depășească importurile, dar cu un volum mai mic (1,5% din PIB) față de anii precedenți. Balanțele comerciale ale Poloniei și Ungariei au trecut pe deficit, importurile au depășit exporturile cu 2,9%, respectiv 6,8% din PIB în primele 9 luni din 2022 spre deosebire de aceeași perioadă a anilor precedenți, când exporturile au fost cele care au depășit importurile.

Astfel, Polonia și Ungaria, la fel ca România, trebuie să se împrumute pentru a plăti importurile în exces față de exporturi, doar că în România necesarul de finanțare în raport cu PIB este de 4,2 ori mai mare decât cel al Poloniei și de 1,8 ori mai mare decât cel al Ungariei, potrivit analizei Alpha Bank.

România are deficite cu fiecare din cele trei mari grupuri de parteneri comerciali: zona euro (19 țări), UE fără zona euro (8 țări) și zona din afara UE (extra UE). Deficitele în creștere sunt cele cu UE fără zona euro și țările din afara UE, deficitul cu zona euro reducându-se marginal.

În primele 9 luni din 2022 față de primele 9 luni din 2021, cea mai mare creștere a deficitului raportat la PIB s-a înregistrat cu țările din afara UE (+43,3%). În aceeași perioadă, Polonia, Cehia și Ungaria au înregistrat excedente comerciale cu țările UE, atât cu zona euro cât și cu grupul din afara zonei euro și deficit aproape dublat cu țările din afara UE.

Analizând balanța comercială pe categoriile de bunuri din clasele de bază ale sistemului conturilor naționale, în primele 9 luni din 2022 față de primele 9 luni din 2021, România a înregistrat excedent în ușoară creștere la carburanți și vehicule de pasageri (la 1,7% din PIB de la 1,2% din PIB), deficit în ușoară creștere la bunurile de capital (la 2,3% din PIB de la 2% din PIB), deficit neschimbat la bunurile de consum (3,5% din PIB) și deficit în creștere semnificativă la bunurile intermediare (la 8,2% din PIB de la 5,9% din PIB).

La bunurile intermediare, prețurile importurilor au crescut mai rapid decât prețurile exporturilor la fel cum s-a întâmplat și în celelalte țări din regiune. Creșterea prețului combustibililor, alimentelor și altor materii prime determinată de penuria generată de perturbările din lanțurile de aprovizionare din cauza pandemiei Covid-19 și a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, a afectat toate țările dependente de aceste importuri.

Ceea ce a moderat șocul înregistrat de comerțul cu bunurile intermediare în țările vecine a fost capacitatea de export semnificativă a producției lor autohtone specializate.

Polonia este un producător de bunuri de consum, înainte de criza energetică valoarea exporturilor de bunuri de consum reușea să acopere nu doar importurile de bunuri de consum, ci și deficitul realizat la celelalte categorii de bunuri. În primele 9 luni din 2022, excedentul la bunurile de consum a scăzut și nu a mai putut acoperi deficitul în creștere abruptă la bunurile intermediare realizat cu țările din afara UE.

Ungaria, pe lângă faptul că este un producător de bunuri de consum, este și un producător de vehicule de pasageri, la ambele categorii înregistrând înainte de criza energetică excedente suficient de mari ca să acopere deficitul înregistrat la bunurile intermediare din afara UE. În primele 9 luni din 2022, excedentul la vehiculele de pasageri și bunuri de consum a scăzut și a acoperit doar parțial deficitul bunurilor intermediare în creștere semnificativă realizat cu țările din afara UE și zona euro.

Cehia este cu precădere producător de vehicule de pasageri și bunuri de capital; are excedent cu UE în cazul bunurilor de capital și excedent cu toate cele trei grupe mari de parteneri comerciali în cazul vehiculelor de pasageri. În primele 9 luni din 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut, excedentul la bunurile de capital a scăzut, dar excedentul la vehiculele de pasageri s-a menținut și cele două excedente au acoperit deficitul bunurilor intermediare realizat cu toate cele trei grupe mari de parteneri comerciali și deficitul bunurilor de consum realizat cu țările din afara zonei euro.

Criza energetică și a materiilor prime a crescut deficitul balanței comerciale internaționale cu bunuri intermediare în regiune. În România, această creștere nu a putut fi compensată de excedentele celorlalte categorii de bunuri, în aceeași măsură precum în țările din regiune. Capacitatea de export a producției autohtone s-a dovedit a fi un amortizor de șoc prea slab.