Luând în considerare un credit ipotecar standard, cu dobândă IRCC, respectiv cu ROBOR la 3 luni, se observă o creștere cu 18% a ratei pentru creditele legate de IRCC și cu 14% pentru creditele cu dobândă variabilă legată de ROBOR la 3 luni în scenariul creșterii cu 2 puncte procentuale a dobânzii.
Impactul creșterii dobânzilor asupra modului în care românii reușesc să plătească la timp ratele este de o importanță sporită, arată BNR în Raportul asupra Stabilității publicat joi.
Majorarea ratelor pe care le plătim băncii conduce la creșterea gradului de îndatorare median cu 2 puncte procentuale în cazul creditelor cu IRCC (de la 36% la 38%) și menține relativ constantă (la nivelul de 40%) rata în cazul creditelor cu ROBOR la 3 luni.
Deși dobânzile mai mari în cazul creditelor acordate cu ROBOR decât în cazul celor acordate cu IRCC, valoarea mediană a creditelor în cazul celor cu ROBOR este mai mică decât cea a creditelor cu IRCC. Acest lucru atrage un nivel al ratelor bancare mai mic în cazul creditelor dependente de ROBOR decât în cazul celor dependente de IRCC.
În ceea ce privește creditele „Noua casă”, avansul ratei de dobândă se translatează într-o creștere de 20% pentru creditele cu IRCC și cu 15% pentru creditele cu ROBOR la 3 luni.
Totuși, debitorii ale căror credite au fost acordate cu ROBOR la 3 luni sunt mai vulnerabili în fața creșterilor de dobândă, dat fiind faptul că aceștia înregistrează un grad de îndatorare semnificativ crescut față de creditele acordate cu IRCC după implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare (1 ianuarie 2019).
Astfel, aproape un sfert dintre cei care au credite ipotecare standard și o tremie din cei care s-au împrumutat prin „Noua casă” cu indice al dobânzii ROBOR la 3 luni înregistrează un grad de îndatorare de peste 45%.
Avuția netă a populației a crescut cu 10,4% , activele imobiliare reprezentând trei sferturi
Imobiliarele au crescut cu +8,5% în iunie 2022 față de iunie 2021, potrivit datelor BNR. În rest, depozitele bancare reprezinta forma preferată de economisire, desi dobânzile oferite de bănci sunt sub rata inflației.
Potrivit datelor Băncii Centrale, se observă o schimbare de structură a depozitelor, cei care reușesc să economisească preferând depozitele la termen (unde dobânzile sunt mai bune).
Scumpirea alimentelor și a utilităților au pus o presiune suplimentară asupra capacității de plată a populației, mai ales a celor mai vulnerabili
Unele familii fac față cheltuielilor în creștere reducându-și economiile sau utilizând banii strânși înainte de pandemie.
Economiile din depozite sunt probabil concentrate în rândul familiilor cu venituri mai mari, spune BNR, în timp ce familiile cu venituri mai mici sunt mai expuse șocului inflaționist, cheltuind o parte mai mare din venituri pe alimentele de bază și întreținerea locuinței.
Peste un sfert din cheltuielile familiilor din România sunt direcționate către alimente și băuturi, cu circa 50% mai mult decât în cazul celor din Polonia sau Cehia. În acest context, este posibil ca unele familii să fie nevoite să limiteze consumul sau să devină dependente de sprijinul guvernamental.
În același timp, mai mult de jumătate din populația de peste 15 ani manifestă îngrijorări cu privire la disponibilitatea resurselor financiare necesare cheltuielilor curente și plății facturilor.
Având în vedere creșterile anuale importante ale prețului gazelor naturale (+70%, septembrie 2022) și, respectiv, ale energiei electrice (+24%), este de așteptat ca această pondere a populației care se confruntă cu dificultăți de încălzire a locuințelor să se majoreze semnificativ în cursul anului curent.
0
0
