Fiscalizarea bacșișului scoate, în teorie, anumiți bani la lumină. „Nu mai poți să spui c-ai avut pe seară bacșișuri colectate de 1.500 de lei, iar vânzările au fost de 1.000 de lei la 3 mese, că nu se leagă. Nu pare credibil că cineva a lăsat bacșiș de 1.500 lei la o consumație de 1.000 lei”, susține Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.
„Poate s-a vândut în acea seară de 10.000 de lei ca să se obțină venituri din bacșiș de 1.500 lei. Atunci prin acest mecanism se mai scot la lumină sau este forțată înregistrarea în veniturile unităților a acestor vânzări, care poate înainte un erau toate”, a precizat el.
Foarte pe scurt:
- Această reglementare vine de fapt cu o reducere a fiscalității pentru că dacă nu aveam o reglementare anterior. Aceste sume nu puteau să aibă o alt regim decât de salariu
- Putem să spunem că avem un impozit de 10% dar comparat cu ce? Cu zero, în sensul că ne facem că înainte nu exista nimic sau ar trebui să comparăm cu toate taxele aferente salariului, adică 45%?
- În funcție de unghiul din care ne uităm putem să spunem că s-a făcut ceva bine sau rău.
- La nivel de impozit al venitului operatorului se menționează expres că nu sunt venituri ale operatorului, că nu i se cuvin lui, ci sunt lăsate personalului din unitate
- Dacă nu se distribuie personalului, sumele deja au alt regim și revin unității. Sunt considerate venit și incluse în baza de calcul a impozitului restaurantului.
- Pentru toți cei care înainte dădeau aceste sume salariaților primite pe card sau numerar exista un risc în a veni cineva să întrebe ce reprezintă acele sume
“Această reglementare vine de fapt cu o reducere a fiscalității pentru că dacă nu aveam o reglementare anterior, aceste sume nu puteau să aibă un alt regim decât de salariu. Prin urmare, erau taxate cu toate taxele: impozit, contribuții și așa mai departe”, a precizat Dan Manolescu.
El a reamintit că fiscalizarea bacșișului a venit de la bună parte din zona Horeca care „a venit și a cerut o reglementare clară cu privire la acest lucru”.
„Adică să nu ne mai facem că nu există. Există și e o cutumă. Nu doar în România, peste tot pe-afară există acest sistem reglementat în diverse moduri. A mai fost și la noi reglementat în 2015, n-a funcționat prea bine sau poate era prea nou la acel moment și s-a făcut prea repede. S-a renunțat la el”, a explicat el.
- A venit iarăși industria și a zis că e nevoie de o astfel de reglementare. S-a făcut un proiect de Ordonanță la vremea respectivă care n-a mai trecut ca ordonanță. S-a depus ca proiect de lege. A rămas în Parlament în dezbatere un timp destul de îndelungat. S-a reluat subiectul anul trecut și s-a ajuns la o reglementarea la care nu a spus nimeni că e perfectă, dar eu zic că un mare pas înainte.
„Avem o regulă clară care spune că aceste sume nu sunt obligatorii a fi plătite de către client. E o opțiune a clientului ceea ce de fapt e în concordanță cu cutuma pe care o aveam”, a precizat Dan Manolescu.
Nu e o obligație, spune el, ci un act de gratuitate a clientului care dorește să remunereze cumva serviciul pe care l-a primit.
- Fiind un act de gratuitate nu are regim de a intra în sfera TVA. Adică nu se consideră că e o diferență de preț la serviciul pe care îl oferă restaurantul. Se menționează explicit că nu sunt în baza TVA aceste sume. Aveam o problemă dacă nu erau reglementate. Erau niște sume care puteau fi interpretate în orice fel.
Bacșișul nu este un venit al restaurantului, ci al personalului
„La nivel de impozit al venitului operatorului se menționează expres că nu sunt venituri ale operatorului, că nu i se cuvin lui, ci sunt lăsate personalului din unitate. E nevoie de o reglementare la nivel intern de a se decide cum se împart acei bani: dacă primesc doar cei care servesc la masă, dacă primește și personalul din bucătărie”, a explicat președintele Camerei Consultanților Fiscali.
- Regimul fiscal acordat acestor sume este de venituri din alte surse doar cu impozit pe venit.
„Putem să spunem că avem un impozit de 10% dar comparat cu ce? Cu zero, în sensul că ne facem că înainte nu exista nimic sau ar trebui să comparăm cu toate taxele aferente salariului, adică 45%? În funcție de unghiul din care ne uităm putem să spunem că s-a făcut ceva bine sau rău”, a mai arătat Dan Manolescu.
Din punctul său de vedere s-a făcut ceva bine.
- Nu e perfect, poate fi îmbunătățit.
„Intrăm cumva într-o normalitate. Nu mai expunem acele persoane care lucrează în zona Horeca unui risc atât în zona angajatorilor cât și în zona angajaților. Acele persoane care obțin acele venituri le pot declara, le pot arăta în mod oficial poate pentru un credit la bancă, poate exista un istoric al sumelor”, a mai afirmat el.
- Pentru toți cei care înainte dădeau aceste sume salariaților primite pe card sau numerar exista un risc în a veni cineva să întrebe ce reprezintă acele sume și de ce le-au dat fără a reflecta în documentele contabile astfel de sume intrate în gestiunea societății.
- Clientul lasă operatorului economic banii, nu chelnerului pe persoană fizică neapărat. Acum legea vine și spune care e regimul de distribuție mai departe și ce se întâmplă cu ele.
Dacă restaurantul nu distribuie bacșișul către angajați, atunci intră în baza de calcul a sa
„Dacă nu se distribuie personalului, sumele au deja au alt regim: revin unității. Sunt considerate venit și incluse în baza de calcul a impozitului restaurantului”, afirmă Manolescu.
Potrivit acestuia, ca restaurant nu mai poți să spui c-ai avut pe seară bacșișuri colectate de 1.500 de lei, iar vânzările au fost de 1.000 de lei la 3 mese, că nu se leagă.
„Nu pare credibil că cineva a lăsat bacșiș de 1.500 lei la o consumație de 1.000 lei. Poate s-a vândut în acea seară de 10.000 de lei ca să se obțină venituri din bacșiș de 1.500 lei. Atunci prin acest mecanism se mai scot la lumină sau sunt forțate și îndregistrarea în veniturile unităților a acestor vânzări care poate înainte un erau toate”, a precizat el.
- Ne plăcea să ne complacem în acea ipocrizie în care știam toți că sunt niște sume pe care clientul le lăsa, operatorul le lua, chelnerul le încasa și ne făceam că nu există, că nu le băgăm în seamă? Nu cred că e corect.
„În altă țară când mergem ni se pare normal că e reglementat, înțelegem cum funcționează și e bine. Când îl facem și noi, găsim tot felul de probleme de ce n-ar trebui să fie reglementat”, a mai arătat președintele Camerei Consultanților Fiscali.
Sursă foto: Dreamstime.com
Vezi și:
Un inspector ANAF intră într-o cafenea și vede borcanul cu bacșiș. Ce trebuie să știe proprietarul
8
3
