Bogăția populației (măsurată prin „avuția netă”) a crescut la mijlocul anului trecut cu peste 10%, arată datele Băncii Naționale, publicate în urmă cu câteva zile. E drept, și inflația din 2022 a fost mare, așa încât ne-am uitat la un alt indicator care să reflecte mai bine efectul de avuție: averea netă/PIB din ultimii 10 ani. Cu acest nou indicator datele nu mai arată deloc la fel.
Potrivit OECD, prin împărțirea averii nete la PIB-ul nominal, „normalizăm” seriile de timp cu inflația și cu creșterea economiei. Ne oferă o măsură mult mai stabilă în timp și o măsurare mai bună a averii gospodăriilor, spune OECD.
Ce arată datele ultimilor 10 ani prin prisma bogăției / PIB: de fapt, am scăzut, nu am crescut
Istoria macroeconomică recentă a României a fost caracterizată de fluctuații ale bogăției familiilor de români. Un „vârf” a fost în 2007, când imobiliarele (care contribuie copios la averea populației) erau pe cai mari, după care corecțiile aduse de criza financiară trecută au mai reașezat lucrurile în privința averii nete.
În ultimii 10 ani, bogăția românilor raportată la PIB a scăzut de la 2,48 la 2,27.
Ca să aveți un termen de comparație, în SUA același raport (avere netă/PIB) era în 2021 de 4,9. China avea 4,4 ( cu rezerve privind datele furnizate de autorităților din China, totuși), în Germania era 3,7..
Mai exact, așa arată graficul bogăției nete raportate la PIB în 2021. România este peste Lituania sau Rusia, dar dacă ne uităm la alte state din Europa e bine să ne cunoaștem locul.
Merită de asemenea să ne uităm la componentele bogăției nete: bogăția financiară (active - datorii) și cea dată de casele/apartamentele pe care le deținem.
În ultimii 10 ani am crescut pe partea de active financiare (raportate la PIB) dar am scăzut ca băgăție imobiliară (din nou, raportată la creșterea economiei în ansamblu). Graficul e mai jos.
Ce mai arată Raportul BNR asupra stabilității
În structură, activele imobiliare reprezintă trei sferturi din totalul bogăției nete a populației, arată datele BNR. Acestea au înregistrat în iunie 2022 o creștere anuală de 11% în principal pe fondul majorării prețurilor imobiliare (+8,5% în iunie 2022 față de iunie 2021).
Economisirea populației a înregistrat un ritm de creștere mai alert, activele financiare marcând o rată anuală de creștere de 7% în prima jumătate a anului 2022 comparativ cu cea de 3% din decembrie 2021. Cea mai importantă pondere în activele financiare o au depozitele (aproape o treime din total) , cu precizarea că se observă o intensificare a realocării de monedă dinspre depozitele la vedere (engl. overnight) către depozite la termen în lei
Totodată, este important faptul că ritmul de creștere pentru depozitele la vedere este puternic în scădere comparativ cu evoluția înregistrată la finalul anului 2021, când rata anuală de creștere se situa la un nivel de 30%. Această evoluție poate fi explicată de: (i) accelerarea creșterii în termeni anuali a depozitelor la termen ale populației, (ii) mărirea avansului plasamentelor în titluri de stat ale sectorului37 și (iii) scăderea generalizată a puterii de cumpărare a populației marcată de creșterea prețurilor produselor alimentare și în sectorul energiei, mai spune Banca Centrală în Raportul asupra Stabilității.
2
10
