Atât evoluția inflației controlate de BNR (CORE 2 ajustat), cât și revizuirea „consistentă” a INS privind evoluția PIB din trimestrul al treilea au dat peste cap așteptările celor 9 membri ai boardului BNR, se arată în minuta discuțiilor, publicată luni.
Cei nouă membri din CA al BNR au discutat în ședința de politică monetară de la începutul anului despre puterea de cumpărare erodată a consumatorilor, despre intențiile de angajare pe orizontul scurt de timp care s-au redus din nou, dar și de scăderea vizibilă a dinamicii PIB în trimestrul I 2023. Totul din perspectiva inflației.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (cea la care se uită cu atenție BNR și care elimină din calculul ratei inflației preţurile asupra cărora influenţa BNR este puțin semnificativă sau nulă: cele administrate, volatile- legume, fructe, ouă, combustibili) și-a reaccelerat ușor ascensiunea, contrar așteptărilor bancherilor centrali, mărindu-se de la 11,9% în septembrie la 14,0% în noiembrie. Evoluția ar putea fi totuși de scurtă durată, reflectând probabil majorări întârziate sau suplimentare de costuri, precum și ajustări ale marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum relativ solide, dar anticipată a slăbi în viitorul apropiat.
În urma analizei, s-a convenit că responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflației CORE2 ajustat continuă să fie șocurile amplificate și prelungite de războiul din Ucraina, sancțiunile asociate, precum și seceta extinsă din anul trecut.
Dinamica salariului mediu net real s-a menținut la un nivel negativ semnificativ reflectând puterea de cumpărare erodată a consumatorilor, au subliniat unii membri ai Consiliului.
Activitatea economică a crescut în trimestrul III 2022 într-un ritm similar celui din precedentele trei luni, de 1,3%, depășind semnificativ așteptările, dar în condițiile unei consistente revizuiri în sens descendent a datelor statistice privind dinamica PIB în perioada 2020-2022. S-a concluzionat că evoluția face probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar așteptărilor.
În schimb, față de aceeași perioadă a anului anterior, creșterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III – la 4,0%, de la 5,1% în trimestrul II –, în loc să se reamplifice, așa cum s-a anticipat, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică.
Noile creșteri lunare ale salariaților din economie în septembrie-octombrie 2022 au fost sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, ca urmare a scăderii efectivului în sectorul privat
Creșterea economică a fost susținută de această dată în principal de investiții și doar în secundar de consumul populației, în timp ce evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă. Drept consecință, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au accelerat considerabil creșterea în termeni anuali. Dimensiunea și ritmul de adâncire a deficitului extern în anul 2022 au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, acestea reflectând și probleme de competitivitate la nivelul unor sectoare și companii.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au observat că noile creșteri lunare înregistrate de efectivul salariaților din economie în septembrie-octombrie 2022 au fost sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, inclusiv ca urmare a scăderii efectivului în sectorul privat.
Ritmul de creștere a costurilor salariale unitare s-a cvasi-dublat însă în trimestrul III, iar dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să se mărească relativ alert, inclusiv în octombrie, dar în condițiile unor efecte adverse mai mari exercitate de costurile cu energia și cu materiile prime asupra productivității muncii din acest sector.
Intențiile de angajare pe orizontul scurt de timp s-au redus din nou în ultima lună a anului 2022, inclusiv în contextul incertitudinilor generate de războiul din Ucraina și al înăspririi condițiilor financiare la nivel european și mondial, cu impact și asupra cererii.
Dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. În același timp, pe piața muncii se vor resimți probabil tot mai pregnant influențele extinderii automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și ale recursului în creștere la angajați extracomunitari.
Membrii Consiliului au apreciat că persistența în viitorul apropiat a unui grad relativ atenuat de tensionare a pieței muncii, așa după cum sugerează indicatorii specifici, precum și costurile mari cu energia și cu materiile prime, sunt de natură să limiteze creșterile salariale în primele luni ale acestui an, cel puțin pe anumite segmente. S-a convenit, totuși, că nivelul ridicat al inflației reclamă monitorizarea atentă a evoluțiilor de pe piața muncii, date fiind și problemele structurale cronice ale acesteia, precum și majorările de salarii efectuate în debutul anului în sectorul bugetar, dar și în cel privat, sub impactul măririi consistente la 1 ianuarie 2023 a salariului minim brut pe economie.
Evoluțiile implică o dinamică anuală încă robustă a PIB în trimestrul IV 2022, urmată însă de o scădere vizibilă a acesteia în trimestrul I 2023
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat descreșterea, ajungând la 13,2% în noiembrie, de la 16,0% în septembrie, ca urmare a decelerării în continuare a creșterii componentei în lei. Impactul acesteia a fost contrabalansat însă întrucâtva de prelungirea ascensiunii dinamicii înalte a creditului în valută.
Noile evaluări indică o încetinire progresivă a creșterii economiei în trimestrul IV 2022-trimestrul I 2023 – sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluțiile implică o dinamică anuală încă robustă a PIB în trimestrul IV 2022, urmată însă de o scădere vizibilă a acesteia în trimestrul I 2023, au remarcat membrii Consiliului.
Potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, consumul privat redevine probabil în trimestrul IV 2022 principalul determinant al creșterii în termeni anuali a PIB, iar un impact pozitiv, deși mult mai modest, este de așteptat din partea formării brute de capital fix (investiții), în principal pe seama activității din construcții, au sesizat membrii Consiliului. În schimb, exportul net și-ar putea mări contribuția negativă, în condițiile în care exporturile și-au redus considerabil variația anuală în octombrie 2022 și mult mai pronunțat decât importurile.
Prelungirea războiului din Ucraina și extinderea sancțiunilor asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economic, au arătat în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor.
În același timp, membrii Consiliului au subliniat importanța atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
1
8
