​România a încheiat anul trecut cu un deficit public de 5,68% din PIB, peste estimările Guvernului din Programul de Convergență (de 6,2% din PIB), în condițiile în care țara noastră se află din 2020 în procedură de deficit excesiv și s-a angajat să reducă până anul viitor deficitul la mai puțin de 3%.

Ministerul Finanțelor Foto: Inquam Photos / George Calin

Vezi aici cifrele oficiale transmise de Ministerul Finanțelor.

E drept, inflația mare din 2022 a ajutat la calcule, întrucât PIB-ul nominal a fost mult mai ridicat, astfel că împărțind la un PIB mai mare obții un rezultat mai mic.

Dar chiar și așa, ținta de 3% pentru 2024 pare foarte greu de atins dacă ne gândim că 2024 este un an cu 3 seturi de alegeri, când e foarte greu să strângi cureaua fără să decontezi electoral.

Politica fiscală din România, din păcate, în loc să stabilizeze ciclul economic așa cum îi este rolul, mai mult a amplificat fluctuațiile acestuia, a explicat Ionuț Dumitru, fostul șef al Consiliului Fiscal, în prezent economist-șef al unei bănci comerciale, la o dezbatere făcută la sediul Băncii Naționale.

„Riscurile vin mai degrabă din zona finanțelor publice și dezechilibrelor create de deficitele bugetare mari. Știm cu toții că în caz de criză, toată lumea se uită la bugetul public. Atunci când avem probleme, toți se uită la buget și cer bani. Dar spațiul de manevră poate fi foarte limitat, iar uneori nici nu știm să îl folosim”, a mai spus Dumitru.

Isărescu arată spre deficit din vara trecută

Dealtfel, începând din iulie 2022, nu există minută a discuțiilor boardului BNR prezidat de Isărescu, care să nu includă fraza legată de „riscurile majore” induse de politica fiscală. „Incertitudini și riscuri majore rămân asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțăriii” e fraza cu pricina, repetată obsesiv în ultimele 6 Minute ale discuțiilor.

Înainte de iulie 2022, Rapoartele BNR vorbesc despre riscurile „în creștere” ale politicii fiscale.

Avem deficite bugetare foarte mari, fie că ne place fie că nu. C.E. estimează un deficit de 6,5%, al doilea cel mai mare la nivel european

„De remarcat că, față de 2020 când deficitele au fost foarte mari peste tot, toată lumea dând vina pe pandemie pentru deficitele mari. Iată că acum pandemia a trecut, iar deficitele mari au rămas. Ceea ce înseamnă că natura deficitelor noastre nu este neapărat una conjuncturală, ci una structurală”, mai spune Ionuț Dumitru.

Vă aduceți aminte, adaugă el, că au fost discuții mari și în România a propos de dimensiunea pachetului de ajutor guvernamental în timpul pandemiei. El era mai mic, mai puțin generos sau oricum implica mai puține resurse bugetare decât în alte părți. Și asta pentru că noi nu avem de unde aloca mai mulți bani!, crede economistul.

România e ca o familie care are venituri de 100 de lei, dar se mai împrumută de 22-23 de lei ca să poată cheltui 123 de lei în fiecare lună

„România intrase cu deficit mare în pandemie, iar spațiul nostru fiscal nu prea exista! Vedem că toate țările din Europa și-au redus după aceea deficitele. Noi am rămas încă cu un deficit de peste 6%, care e foarte mare. La 27% din PIB venituri din taxe și impozite, avem deficite de peste 6%. E ca și cum un cetățean, o familie, ar avea 100 de lei venituri și cheltuie 122- 123 de lei în fiecare lună. În termeni foarte simpli, diferența de 22-23 vine din împrumuturi. Așa încât datoria publică a crescut destul de mult. A sărit foarte mult în 2020, când am avut și o contracție mare a PIB-ului”, spune Ionuț Dumitru.

Nivelul nostru de datorie publică nu mai e chiar mic sau nu mai e chiar la coada clasamentului european. Avem o datorie publică în continuare mai mică decât media UE dar nu mai e deloc printre cele mai mici, atrage atenția economistul.

Nu e prima dată că suntem în contradicție cu ceea ce se întâmplă în Europa

Nu e prima dată că suntem în contradicție cu ceea ce se întâmplă în Europa. Dacă ne mai uităm în istorie, o să vedem că am mai avut o perioadă de genul ăsta în perioada 2003- 2006 când în Europa deficitele scădeau, iar la noi creșteau.

Am mai avut perioada de ajustare de după 2010 când deficitele la noi au scăzut foarte repede, mult mai repede decât la nivel European, explică Dumitru.

Creșterea deficitului bugetar din 2007-2008 a pus și ea paie pe foc. „Practic, noi aveam o petrecere în sectorul privat și în cel public, dacă o putem numi așa, în termeni neacademici. În perioada aceea natura dezechilibrului extern era în cea mai mare parte venită din sectorul privat. Începând din 2010 și până astăzi vedem că dezechilibrul extern merge aproape în mână în mână cu deficitul bugetar”, mai spune Ionuț Dumitru.

Avem un dezechilibru extern de natură fiscală aproape în totalitate

Deci avem un deficit extern, un dezechilibru extern de natură fiscală aproape în totalitate. Rezolvarea problemei contului curent stă în rezolvarea problemei bugetare, care este foarte serioasă, mai precizează economistul.

Din perspectiva stabilității financiare, politica fiscală din România, din păcate, în loc să stabilizeze ciclul economic așa cum îi este rolul, mai mult le-a amplificat.

Cei mai prociclici ani sunt 2008 și 2010. 2008 în faza ascendentă a ciclului economic, iar 2010 în faza descendentă. De ce? Pentru că în 2008 atunci când economia creștea cu aproape 10% în termeni reali, o creștere uriașă, noi aveam deficit bugetar de 5,4% din PIB. E un exemplu de „așa nu!”

Deficitul excesiv trebuie eliminat până în 2024. Numai că 2024 este an electoral...

Orice text economic am lua, ne-ar spune că așa ceva nu trebuie făcut vreodată. În 2010 însă când am intrat în recesiune, și pentru că în 2009 am amânat deciziile pentru că era an electoral, în 2010 deci am recurs la reducerea salariilor, respectiv creșterea taxelor, pentru că pur și simplu nu mai aveam bani!

Faptul că am fost pro-ciclic înainte de recesiune, înainte de criză, ne-a obligat să fim pro-ciclici și în faza descendentă, pentru că piețele nu te mai finanțează, consideră fostul șef al Consiliului Fiscal.

De asemenea, adaugă Dumitru, avem o pondere mare a datoriei publice în valută. Dacă ne uităm pe cifre, o să vedem că cea mai mare parte a țărilor europene au o finanțare aproape integrală în moneda națională. Există câteva excepții: România, Bulgaria și Croația. Dar să nu uităm că Bulgaria are consiliu monetar și deci nu are risc valutar, iar Croația tocmai ce a intrat în zona euro, prin urmare nici ea nu mai are risc valutar. La noi, perspectiva intrării în zona euro e în ceață, a spus Dumitru.

Când ai dezechilibre mari, nu poți să ai stabilitate a cursului de schimb la nesfârșit.

Concluzia este una singură reducerea deficitului bugetar este OBLIGATORIE! Nu există alternativă la asta. Trebuie să reducem deficitul bugetar în ciuda ciclului electoral.

Va fi un test major anul 2024 pentru a vedea dacă suntem în stare să reintrăm în ținta de deficit sau nu. Și de asta depinde foarte mult percepția piețelor și costurile pe care în ultimă instanță le suportăm fiecare dintre noi.