Procentul din PIB alocat în buget pentru plata dobânzilor a crescut de la circa 1% din PIB în perioada 2018-2019 la peste 2% din PIB în perioada 2023-2024, a arătat Ionuț Dumitru, economist șef la Raiffeisen Bank, în cadrul unui seminar la sediul BNR.
Dobânzile la datoria publică consumă cam aproape 9% din ce încasăm din taxe și impozite, față de o medie europeană mult mai mică. Și de aici avem clar o concluzie: avem o bază foarte mică de colectare la care ne raportăm. Aceste venituri mici reprezintă o problemă structurală majoră pe care nu putem să o mai ocolim în anii următori, a atras atenția Ionuț Dumitru.
Consolidarea fiscală este necesară și dintr-un motiv foarte pragmatic, și anume acela al posibilității concrete de finanțare a unei datorii publice din ce în ce mai mari, cea mai mare parte fiind deținută de nerezidenți.
În Polonia sau Ungaria, cea mai mare parte este deținută de rezidenți, iar datoria publică deținută de rezidenți este finanțată de băncile locale
Băncile din România au cea mai mare expunere circa 23-24% din total active în comparație cu celelalte state europene. În plus, circa 55% din datoria publică a României este datora este denominată în valută, doar două țări europene având o pondere mai mare a datoriei în valută și anume Bulgaria și Croația. Dar acestea nu au risc valutar, întrucât Bulgaria are, așa cum știm, Consiliu Monetar, iar Croațiaa adoptat euro de la 1 ianuarie, a mai spus economistul șef al Raiffeisen Bank.
Rata dobânzii pe care statul român o plătește la datorie este una relativ înaltă. Avem un rating destul de slab, al 2-lea cel mai slab din Europa. Doar Grecia are rating mai slab decât decât noi. Între timp, Ungaria a coborât la nivelul ratingului nostru, prima treaptă din investment grade. Aș spune că îmbunătățirea rating-ului de țară este absolut necesară pentru a reduce această presiune a unei a unui cost cu dobânda din ce în ce mai mare, a mai explicat Dumitru.
România a intrat în pandemie cu un deficit bugetar cel mai mare din Europa și am ieșit din pandemie tot cu cel mai mare deficit bugetar din Europa. Practic creșterea deficitului bugetar în perioada pandemiei nu a fost conjuncturală, ci mai degrabă vine din natura structurală a lui.
Deși am avut o creștere economică foarte înaltă, datoria publică nu a scăzut ca procent din PIB, așa cum ar fi fost normal și cum s-a întâmplat de fapt în foarte multe state europene în care datoriile publice au scăzut ca procent din PIB (practicau înregistrat consolidare fiscală), a conchis fostul șef al Consiliului Fiscal.
Când o datorie publică devine periculoasă?
De ani de zile, economiștii au dezbătut dacă o datorie națională mare este un blestem sau o binecuvântare. În sine, o datorie națională nu este nici blestem nici binecuvântare. Este un indicator care îți sugerează binele sau răul care ar putea urma. Guvernul și mediul de afaceri (întrucât datoria are o componentă care ține de sectorul public și o alta care ține de cel privat) pot opta să folosească acest instrument bine sau prost; depinde de cât de ”inteligenți” economic sunt.
Mituri care ar putea ajuta la clarificarea înțelegerii datoriei publice
Termenul datorie publică este o expresie ambiguă care induce o abordare uneori eronată.Deoarece fiecare debitor are un creditor, putem vorbi despre datoria unei țări ca despre un credit național pe care îl obține. Așadar în loc să spunem că România are o datorie publică de 142,9 miliarde de euro (atât era la finalul anului trecut), putem spune că România are de rambursat un credit national de 142,9 mld euro.
Cel mai important e nivelul datoriei publice. Datoriile sunt ceva rău întotdeauna
Nu. Nu nivelul datoriei contează, ci felul în care folosești împrumutul.
Datoria publică poate fi o povară nu din cauza dimensiunii ei, ci din cauza costurilor pe care populația le suportă prin intermediul politicilor publice. Când iei un credit iar banii îi folosești pentru un televizormai mare sau pentru un telefon mai scump, datoria ta devine o povară. Dacă iei creditul ca să-ți cumperi un utilaj sau un device cu care poți face bani, datorie se poate plăti de la sine.
Datoria unei țări nu are legătură cu venitul național
În cazul unei familii, BNR a impus un grad de îndatorare peste care banca nu te mai împrumută. În cazul unui Stat, prin Tratatul de la Maastricht ni se spune că datoria publică nu ar trebui să depășească 60% din PIB.
Povara datoriei publice este dependentă de venitul naţional; cu cât venitul național este mai mare, cu atât povara unei anumite datorii este mai mică. Evident, o datorie de 10.000 de lei pe an este mult mai greu de suportat pentru cineva care câștigă 50.000 de lei anual decât pentru cineva care face anual 300.000 de lei. În mod similar, este mult mai ușor pentru un stat să suporte o datorie anuală de 6 miliarde de euro atunci când veniturile sale sunt de 150 de miliarde decât atunci când sunt de 75 sau 100 de miliarde.
În consecință, povara unei datorii publice este cel mai bine exprimată ca raport procentual dintre dobânda anuală a datoriei și venitul național anual.
Inflația ajută la plata datoriei, așa că hai să facem inflație!
Inflația, deși crește venitul nominal fără a-l crește pe cel real, ajută Guvernele întrucât ușurează povara datoriei publice. Cu toate acestea, deoarece relele economice și sociale ale inflației depășesc cu mult beneficiile ei, ar fi mai bine să ne concentrăm pe creșterea venitului național real decât să ne mulțumim cu satisfacția iluzorie că reducem povara datoriei prin umflarea veniturilor bănești.
Datoria este inofensivă dacă este emisă în moneda proprie
Da, dacă moneda ta e una de rezervă, ceea ce nu e cazul României. La noi (desi ponderea datoriei în valuta este mai mare decât cea în lei), problemele demografice pot accentua problema datoriei. Cum? Prin faptul că îmbătrânirea și împuținarea populației va duce la venituri mai mici și la cheltuieli sociale și de sănătate mai mari.
1
8
