Mai întâi a venit informația că banca americană Silicon Valley Bank a dat faliment. La câteva ore, o mult mai mare bancă- Credit Suisse- dă semne că nu-i e bine. Orice om se întreabă dacă vine iar o criză ca să încerce să-și pună la adăpost banii. HotNews a discutat cu mai mulți foști președinți de bănci care acum nu mai sunt în funcții executive pe care i-a întrebat ce se întâmplă și ce să facem cu banii.

Scandalurile legate de banci parca nu se mai terminaFoto: SPENCER PLATT / Getty images / Profimedia

Am preferat să discutăm cu foști executivi ai unor bănci de top pentru că evenimentele recente din piața bancară nu mai au nicio miză pentru ei, nemaifiind implicați în sistem, dar cunoscându-i bine dedesubturile.

„E normal ca oamenii să-și pună întrebări, mai ales că în criza trecută li s-a spus că totul e sub control și s-a dovedit că nu era. Lucrurile stau în felul următor: cazul Silicon Valley Bank e un exemplu clasic de prost management. Banca a fost pur și simplu prost condusă. A luat depozite pe termen scurt și a plasat banii pe termen lung, ceea ce s-a dovedit a fi fatal. Aici trebuie spus că cel mai periculos lucru pentru o bancă e sentimentul negativ al clienților. Acesta e un lucru care nu poate fi modelat, care nu e ceva predictibil...Iar dacă toată lumea crede că o bancă ar putea avea probleme și fuge să-și retragă banii, banca respectivă chiar va avea mari probleme. În cazul Credit Suisse, în piață se știa că a trecut în mod repetat prin mari scandaluri, că nu avea tocmai cea mai bună reputație, așa că nu a fost o mare surpriză atunci când s-a aflat că are probleme”, a explicat bancherul pentru HotNews

„E normal ca oamenii să reacționeze emoțional, dar nu e cazul să ne panicăm. Trebuie reamintit că depozitele de până la 100.000 de euro sunt garantate”

El a mai spus că în asemenea perioade e normal ca investitorii să reacționeze emoțional, dar că aceste perioade de volatilitate se vor încheia iar lucrurile vor reveni la normal.

Cât despre deponenții români, fostul executiv a spus că nu ar trebui să-și facă probleme, întrucât depozitele de până la 100.000 de euro sunt garantate. Dar cel mai important lucru care trebuie menționat este că băncile de la noi nu au expuneri nici pe Credit Suisse așa cum nu aveau nici pe Silicon Valley Bank . ”Dar reacții emoționale au existat de când lumea și vor exista mereu. Totul e să nu acționăm cuprinși de panică pentru că ne facem rău propriilor dețineri pe care le avem”, a mai explicat bancherul citat.

Suntem în fața a două bănci cu probleme diferite, dar care și-au arătat vulnerabilitățile în același timp

Problema nu e legată de cât de interconectat sunt băncile din întreaga lume, ci de eventuala propagare a unor temeri către populație, către clienți, fie că sunt firme sau persoane fizice, a explicat un alt fost președinte de bancă. Am mai trecut prin crize care poate că au fost tratate mai superficial, deși s-a dovedit ulterior a fi foarte grave. Dar acum nu e cazul. Acum suntem în fața a două bănci cu probleme diferite, dar care și-au arătat vulnerabilitățile în același timp. Sunt două probleme punctuale ale sistemului bancar, nu e o problemă sistemică. În cazul SVB discutăm de o bancă cu un model de business diferit de băncile clasice, iar în cazul Credit Suisse de o bancă care a fost în mod repetat amendată pentru diferite nereguli, cel mai dese fiind acuzațiile de spălare de bani și de încălcare a unor embargouri. Nu trebuie să ne alarmăm și cu atât mai puțin să ne panicăm, a explicat fostul executiv.

„Știți, piața are o vorbă: când o bancă are probleme, toate băncile au probleme”

Un al treilea bancher spune că deocamdată pe piața locală nu se văd urmele vreunui sentiment de panică. ”Sigur că au fost și la noi scăderi pe burse, dar la 2-3% nu poți vorbi de măcel, de sânge pe pereți, de dezastru total șamd. Știți, piața are o vorbă: când o bancă are probleme, toate băncile au probleme. Iar asta se confirmă în totalitate dacă te uiți pe marile piețe bursiere. Și pe noi ne sună clienții să ne întrebe dacă să-și schime moneda în care își țin depozitele sau și mai direct, cât de solizi suntem și cât de afectați suntem de ceea ce se întâmplă în SUA și Elveția. Am mai avut emailuri în care oamenii de la noi erau întrebați dacă vine iar o criză ca cea trecută și ce le recomandăm să facă cu banii. Încercăm să le explicăm că suntem foarte departe de așa ceva. Și că nici vorbă de o criză ca cea din 2008-2009, mai explică executivul român.

Cele mai recente evoluții: Banca Națională Elvețiană a anunțat că este dispusă să sprijine Credit Suisse cu lichidități

Credit Suisse intenționează să împrumute până la 50 de miliarde de franci franci (54 de miliarde de dolari) de la banca centrală elvețiană și să răscumpere aproximativ 3 miliarde de franci din datorii, în încercarea de a-și crește lichiditatea și de a calma investitorii, scrie presa străină.

Banca Națională Elvețiană a anunțat miercuri seara că este dispusă să ofere un sprijin Credit Suisse constând în lichidități după ce acțiunile creditorului în dificultate au scăzut cu până la 30%.

Problemele băncii au apărut după ce președintele Saudi National Bank, un acționar major al Credit Suisse, a exclus orice investiție ulterioară în capitalul băncii.

Într-o declarație de joi, Credit Suisse a declarat că a luat decizia „de a-și consolida lichiditatea”, împrumutând fondurile de la banca centrală elvețiană în cadrul unei facilitati de împrumut

Directorul executiv Ulrich Körner a spus că măsurile „demonstrează acțiuni decisive pentru consolidarea Credit Suisse pe măsură ce ne continuăm transformarea strategică”. Restructurarea lui Körner a inclus vânzarea unei părți a diviziei de investiții a Credit Suisse și eliminarea a mii de locuri de muncă.

„Echipa mea și cu mine suntem hotărâți să avansăm rapid pentru a avea o bancă mai suplă, construită pe nevoile clienților”, a adăugat Körner, care a fost numit director executiv în iulie anul trecut.

Cazul Credit Suisse amintește celorlalte bănci europene că și ele dețin portofolii de obligațiuni a căror valoare a fost afectată de creșterea dobânzilor

Mișcarea este cea mai recentă încercare a Credit Suisse de a recâștiga încrederea investitorilor după ce o serie de scandaluri și eșecuri au zguduit banca elvețiană și au dus prețul acțiunilor la minime istorice.

Acțiunile Credit Suisse au scăzut miercuri cu 24,2%, făcând ca banca să valoreze sub 7 miliarde de franci. Acțiunile băncii au scăzut cu 39% în acest an și cu 85% în ultimii doi ani.

Căderea acțiunilor Credit Suisse de miercuri a afectat acțiunile băncilor din Europa și SUA, care resimt prăbușirea SVB, cel mai mare faliment bancar din SUA din 2008.

Investitorii mai spun că problemele Credit Suisse nu fac decât să amintească celorlalte bănci europene că și acestea dețin portofolii mari de obligațiuni, a căror valoare a fost afectată de creșterea ratelor dobânzilor.

Miercuri, președintele Băncii Naționale Saudite, Ammar Alkhudairy, a spus că „răspunsul este absolut nu” atunci când a fost întrebat dacă BNS ar fi deschisă să furnizeze capital Credit Suisse. SNB a cumpărat anul trecut un pachet de 10% din acțiunile Credit Suisse.