Când Guvernul Ciucă a preluat puterea, șomajul măsurat de Statistică era la 5,2%. Un an mai târziu era 5,4%. În ianuarie 2023 a fost de 5,5%. Dar datele sunt înșelătoare.
Avem 460.000 de șomeri, ne spune INS.
Povestea spusă până la capăt arată așa: avem 4,3 milioane de concetățeni care se califică pentru ingrata denumire de „săraci” (pe definiția acceptată internațional). Avem dobânzi (rate la creditele luate) în creștere, o inflație încă foarte ridicată, un buget construit pe datorie (cu deficite pe care le rostogolim de la an la an), iar 2024 este un triplu an electoral, în care nicio reformă esențială a pieței muncii nu va fi luată de teama decontării politice la urna de vot.
La începutul fiecărei luni, INS anunță rata șomajului. O rată scăzută se traduce prin faptul că salariații sunt capabili să-și poarte de grijă și că piața muncii e solidă, iar angajatorii și angajații au un bun comerț al factorului de producție „muncă”.
Dar dacă intrăm în detalii, dăm însă de surprize.
Numărul salariaților plătiți cu salariul minim a crescut foarte mult în 2023, ajungând la 1,897 milioane. Practic, este o creștere de 52% comparativ cu 31 decembrie și reprezintă aproape o treime (28%) din totalul contractelor de muncă.
Economiștii tratează rata șomajului ca pe un indicator al presiunii din măruntaiele economiei. Dar dacă mulți lucrători sunt subangajați, șomajul scăzut nu înseamnă nicidecum o piață a muncii puternică. Faptul că salariații obțin și țin cu dinții de locurile de muncă plătite cu salarii proaste este un semn al unei oferte insuficiente de locuri de muncă.
În ultimii 10 ani productivitatea muncitorului român a crescut cu 95%, iar salariile nete au crescut cu 126%.
Circa 120.000 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 40% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Din totalul persoanelor subocupate, 81,2% erau persoane rezidente în mediul rural, 77,9% erau bărbaţi, iar 52,0% aveau vârsta cuprinsă în intervalul 35-54 ani. Peste jumătate (51,9%) dintre persoanele subocupate aveau studii de nivel scăzut, iar alte 45,9% aveau nivel mediu de educaţie.
Avem 140.000 de persoane descurajate în a-și mai căuta un loc de muncă. Cei mai mulți sunt de 45-50 de ani, iar următorii sunt cei de 35-40 de ani
Persoanele descurajate sunt persoane inactive disponibile să lucreze în următoarele două săptămâni (inclusiv săptămâna în care s-a desfăşurat interviul), care au declarat că în ultimele 4 săptămâni (inclusiv săptămâna de referinţă) au căutat un loc de muncă folosind metode pasive sau că nu caută un loc de muncă deoarece cred că nu există locuri de muncă adecvate.
Circa 4,7 milioane de persoane au lucrat, frecvent sau doar ocazional, în perioade atipice ale zilei sau săptămânii de lucru (seara, noaptea, sâmbăta sau duminica) reprezentând 61,3% din totalul populaţiei ocupate, arată datele Statisticii. Cei mai mulți dintre ei lucrau în comerț și agricultură, iar cel mai des întâlnite forme de muncă atipică au fost lucrul seara (începând cu orele 18:00) şi în zilele de sâmbătă (72,1% şi respectiv, 90,6% din totalul persoanelor care au desfăşurat muncă atipică).
O treime dintre salariaţii români (31,7%) au lucrat în schimburi; 31,3% aparţineau grupei de vârstă 45-54 ani, iar 5,7% erau tineri (15-24 ani).
Numărul persoanelor care au desfăşurat pe lângă activitatea principală şi o activitate secundară a fost de 51.600 de români și, ceea ce e interesant de remarcat, cele mai ridicate ponderi s-au înregistrat pentru persoanele de peste 65 ani.
De unde ar trebui începute reformele pe piața muncii. Cele 5 direcții esențiale
1. Reforma parametrica a sistemului public de pensii, cu eliminarea pensiilor speciale si recalcularea acestora pe principiile sistemului public contributiv (puncte de pensie), respectand totodata principiul conform careia nici o pensie in plata nu poate si nu va fi diminuata. Simultan se va revizui modalitatea de indexare a punctului de pensie spre a asigura o permanenta legatura intre valoarea acestuia ca baza de calcul a unui venit de inlocuire a celui din munca (pensia) si principala remuneratie a factorului de productie munca, respectiv salariile;
2. Reforma institutiilor pietei muncii prin revenirea la un sistem coerent de relatii de munca bazate pe un contract colectiv de munca la nivel national, simultan cu instituirea unui mecanism partenerial de stabilire a salariului minim, cu implicarea activa a partenerilor sociali;
3. Reforma salarizarii in functia publica prin crearea unui sistem unic de salarizare pentru toti functionarii publici ca si pentru personalul contractual. Rezolvarea problemei cumulului pensiei de limiota de varsta cu salariul in functia publica prin instituirea unor aranjamente de natura a stimula pe de o parte imbatranirea activa (participarea la piata muncii si dincolo de varsta standard de pensionare) iar, pe de alta parte, de a limita abuzul si risipa resurselor publice;
4. Reforma administratiei publice locale in special prin comasarea UAT-urilor, urmarindu-se principiul viabilitatii economice si fiscale a acestora astfel incat sa fie redus recursul acestora la resursele bugetului de stat;
5. Reforma asigurarilor sociale de sanatate spre a reduce risipa din sistem si a lega servciile oferite pacientului de cuantumul contributiei la sistemul de asigurari sociale de sanatate. Aceasta reforma ar trebui sa urmareasca crearea unui sistem dual, alcatuit dintr-o componenta de baza, non-contributiva, finantata direct de la bugetul de stat si o componenta contributiva, finantata efectiv din contributiile la asigurarile sociale de sanatate si in care serviciile oferite sa fie legate de cuantumul contributiei precum si de durata perioadei de contributie acumulate in sistem.
Aceasta ar fi principalele cinci directii de reforma la care s-ar adauga necesitatea de a construi o noua lege privind sistemul asigurarilor de somaj si al masurilor de promovare a ocuparii fortei de munca care sa inlocuiasca complet actualul act normativ (Legea 76/2002) precum si o reforma a Inspectiei Muncii, ne-a transmis un expert pe zona pieței locale a muncii.
0
0
