România este mai degrabă o țară de tranzit pentru refugiați, lucru confirmat de numărul mic al celor care și-au cumpărat locuințe, potrivit datelor transmise de Agenția Națională de Cadastru si Publicitate Imobiliară la solicitarea HotNews.
Sub 100 de întăbulări ale dreptului de proprietate în favoarea cetățenilor ucraineni au fost înregistrate oficial, cele mai multe fiind în Brașov, urmat de București și de Constanța.
În Bacău au fost cumpărate 5 proprietăți, câte una în Mehedinți, Hunedoara și Mureș, mai arată datele ANCPI.
De la începutul războiului din Ucraina, au intrat în România aproape 3,5 milioane de ucraineni, dintre care aproximativ 100.000 s-au stabilit temporar în țara noastră, iar numărul contractelor de muncă ale cetățenilor ucraineni încheiate după 24 februarie 2022 este de 5.787. Marea majoritate a persoanelor care s-au oprit în România sunt femei cu copii de vârstă preșcolară.
în România trăiesc aproape 46.000 de ucraineni, cei mai mulți fiind în zona Maramureș, Suceava și Timiș
La nivel național, există 7.141 contracte de muncă ale cetățenilor ucraineni, dintre care 5.787 de contracte au ca dată de începere a activităţii în ultimul an, conform datelor prezentate luni de ministrul Muncii, Marius Budăi.
Potrivit datelor de la Recensământul din 2022, în România trăiesc aproape 46.000 de ucraineni, cei mai mulți fiind în zona Maramureș (peste 25.000), Suceava (circa 8000) și Timiș (peste 4000 de ucraineni)
Fluxul de refugiați ucraineni în România pe fondul invaziei ruse, chiar dacă nu a mișcat piața achizițiilor imobiliare, a bulversat-o pe cea a chiriilor.
„După izbucnirea războiului, în prima fază România a fost o țară de tranzit. Oamenii veneau pentru 2-3 zile, se opreau la ambasadă ca să-și facă actele , foarte mulți neavând pașapoarte pentru copii și apoi plecau mai departe”, a explicat într-o discuție cu HotNews.ro Georgian Marcu, broker imobiliar, proprietarul agenţiei Green Angels și membru al Asociației Profesionale a Agenților Imobiliari din România.
„În faza a doua, refugiații ucraineni căutau un loc în care să se adăpostească 2-3 luni, în speranța că războiul se va termina, iar ei se vor întoarce acasă. Problema era că proprietarii români nu voiau să închirieze pe 2-3 luni, ci cel puțin pe un an. Mai degrabă am găsit proprietari care ne-ar fi dat gratuit apartamente pentru ucraineni, acoperind costurile cu utilitățile , decât proprietari care să fie dispuși să închirieze contra cost la prețul pieței”, spune Marcu.
După ce au realizat că războiul nu se va termina prea repede, refugiații au început să închirieze și pe termen lung, în special, pe segmentul superior de preț.
Vechiul program „50/20„ a fost regândit „într-un mecanism de integrare pe termen mediu şi lung”
Programul României pentru sprijinul refugiaţilor din Ucraina a fost însă modificat și prevede că ucrainenii care îşi vor găsi un loc de muncă şi îşi vor înscrie copiii la şcoli din România vor beneficia lunar, până la sfârșitul anului, de 2.000 de lei pe familie, bani care vor fi dați direct refugiaţilor, nu proprietarilor de locuințe care îi cazează
Care sunt modificările aduse:
- Refugiaţii care vor face demersurile minime de integrare - angajarea refugiaţilor în câmpul muncii, cu înscrierea copiilor într-o formă de educaţie şi cu dobândirea unui statut legal în România - protecţia temporară - vor putea beneficia de un sprijin de 2000 lei/familie pentru acoperirea cheltuielilor de cazare până la finele anului 2023.
- De sumele de bani pentru cazare vor beneficia direct refugiaţii, nu proprietarii locuințelor care îi găzduiesc, așa cum este acum.
- Pentru evitarea unor abuzuri şi a deturnării de fonduri, aşa cum s-a întâmplat în multe situații, va fi creat un Registru unic digital de înscriere a refugiaţilor din Ucraina.
- Persoanele vulnerabile/bătrânii peste 65 de ani şi studenţii înscrişi la unversitatile din România vor beneficia in continuare de vechile prevederi ale Programului 50/20.
- În continuare, refugiaţii din Ucraina vor beneficia de servicii medicale gratuite, precum şi de servicii sociale sau educaţionale.
Statul are o cheltuială zilnică de peste 350.000 de euro pentru refugiați
În nota de fundamentare care justifică aceste schimbări este citat un raport al Cancelariei premierului privind măsurile de sprijin pe anul 2022 care arată că Statul a plătit anul trecut din fonduri publice pentru acest program peste 106 milioane de euro, reprezentând, astfel, o cheltuială zilnică de peste 352.000 de euro.
9
15
