Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministerul Culturii s-a angajat să reglementeze situația celor mai vulnerabile persoane din sectorul cultural, mai ales că în 2021, comparativ cu 2019, România a avut cea mai drastică scădere a ocupării din sectorul cultural din cadrul ţărilor UE (17%) ca efect al pandemiei.
Tot în 2021, Culturaacum.ro a scris despre „cartografia” INCFC (Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală) a sectorului cultural. Folosindu-se și de promisiunea unor posibile ajutoare de stat, condiționate de înscrierea în Registrul Sectorului Cultural, dar despre care nu se știe încă nimic concret, INCFC a întocmit trei formulare distincte: unul pentru persoane fizice (lucrători culturali), unul pentru ONG-uri și altul pentru societăți comerciale.
Chiar și așa, cifrele sînt departe de a oglindi situația reală, însă oferă câteva perspective interesante asupra situației sectorului cultural la zi. Astfel, în perioada 10 mai – 9 decembrie 2020, s-au înscris 6.606 persoane fizice, 1.179 de organizații neguvernamentale și 3.135 de societăți comerciale. La o primă observație, aceste rezultate singure relevă un fapt îngrijorător: sînt mai puțin de doi lucrători culturali înscriși pentru fiecare ONG și societate comercială (o medie de 1,5 persoane fizice la fiecare persoană juridică înregistrată).
Jumătate dintre lucrătorii culturali sînt din București și Ilfov (3.038, respectiv 363), restul fiind distribuiți în restul țării. În topul județelor sunt Cluj (298), Iași (228), Timișoara (193), iar cele mai puține înscrieri s-au înregistrat în Ialomița (12), Sălaj (20), Bistrița-Năsăud (21). Doar 4% din persoanele fizice înscrise nu au măcar studii liceale, 2 din 3 au studii universitare, 1 din 4 sînt absolvenți de master, iar 6% din ei au doctorat. Doar 8% din ei activează în sectorul cultural de mai puțin de doi ani, în timp ce mai mult de jumătate au o vechime de peste 11 ani, se arată în cartografia realizată.
OUG nr. 21/2023 reglementează noua profesie independentă, „lucrătorul cultural profesionist”, activitate ce poate fi exersată în mod independent de persoane fizice ce își desfășoară activitatea în domeniul cultural.
Principalele 10 prevederi
- 1. Poate avea calitatea de lucrător cultural profesionist o persoană fizică ce a realizat în exercițiul fiscal anterior minim 50% dintre venituri din domeniul cultural. Veniturile luate în considerare pentru acest plafon sunt din drepturi de autor, activități independente sau din contracte de muncă finalizate. Această profesie independentă nu poate fi prestată simultan cu exercitarea unui contract de muncă în domeniul cultural;
- 2. Recunoașterea calității de lucrător cultural profesionist este dată de Ministerul Culturii ce va înregistra cererea persoanei fizice interesate într-un registru cu lucrătorii culturali profesioniști. Persoana fizică interesată anexează cererii de înregistrare în registru documentele justificative privind plafonul veniturilor realizate din activități culturale și o declarație pe propria răspundere cu privire la activitatea în acest domeniu;
- 3. Persoana fizică ce a primit avizul Ministerului Culturii privind înregistrarea ca și lucrător cultural profesionist, în termen de 30 de zile va depune la autoritatea fiscală cererea de înregistrare fiscală cu scopul de a obține un cod de înregistrare fiscală;
- 4. Persoanele fizice ce au calitatea de lucrător cultural profesionist vor profesa și vor presta activitățile în domeniul cultural în baza unui contract semnat cu beneficiarii. Veniturile obținute de lucrătorul cultural profesionist sunt calificate în venituri din activități independente;
- 5. Impozitul pe venit este reținut prin stopaj la sursă de plătitorul de venit într-o situație similară veniturilor din drepturi de autor sau veniturilor din activitatea sportivă. Plătitorul de venit va depune declarație fiscală și achită impozitul pe venit până pe data de 25 a lunii următoare;
- 6. Veniturile obținute de lucrătorii culturali profesioniști beneficiază de o deducere de 40% la calculul impozitului pe venit;
- 7. Pentru veniturile realizate, lucrătorul cultural profesionist datorează contribuție de asigurări sociale pensii și contribuție la asigurările sociale de sănătate în condițiile plafoanelor de venituri reglementate de Codul fiscal. Când se depășesc plafoanele prevăzute de legislația fiscală, lucrătorul cultural profesionist va depune declarație unică privind asigurările sociale la termenul prevăzut de Codul fiscal – cel mai târziu până pe data de 25 mai din anul următor, dată până la care trebuie plătite și asigurările sociale;
- 8. Beneficiarii activității lucrătorilor culturali datorează o contribuție asiguratorie în procent de 1% din valoarea fiecărui contract încheiat cu un lucrător cultural. Această contribuție asiguratorie se declară și se virează în condițiile pentru contribuția asiguratorie pentru muncă. Declarația cu această contribuție se va depune semestrial până în data de 25 a lunii următoare semestrului încheiat;
- 9. Lucrătorii culturali profesioniști au dreptul la indemnizații pentru concedii medicale (incapacitate temporară de muncă, maternitate, risc maternal, etc.). Lucrătorii culturali profesioniști beneficiază de indemnizație de șomaj dacă au avut un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 de luni de activitate;
- 10. După înscrierea în registrul cu lucrătorii culturali profesioniști, această calitate se păstrează pentru o perioadă de 3 ani cu dreptul de reînregistrare dacă în această perioadă veniturile obținute din activități culturale depășesc plafonul de 50% în total venituri ale respectivei persoane fizice.
Notă: actul normativ este mult mai vast și aduce și măsuri tranzitorii pentru aplicarea inițială în sensul că dacă o persoană fizică este asociat unic într-o societate cu activități în domeniul cultural, la prima aplicare a ordonanței se vor lua în considerare și veniturile din dividende.
Actul normativ este unul în domeniul cultural, prevede și programe de dezvoltare a activității culturale și prevede inclusiv dreptul la asociate în cadrul unor organizații profesionale pentru lucrătorii culturali, iar persoanele interesate trebuie să extindă analiza textului normativ.
În anexa la ordonanță sunt enumerate codurile CAEN cu activitățile considerate în domeniul cultural.
Articol realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Bența
