Dacă nu va exista îndrăzneala de a face ceva decisiv, va trebui să se recurgă la soluții extreme, de tip creștere de TVA, cum a fost în 2010-2011, care îi va lovi pe cei mai nevoiași, spune șeful Consiliului Fiscal, într-o precizare la solicitarea HotNews. Cota unică nu există în România acum, ci este un sistem regresiv. Dacă se vrea cotă unică, să se revină la 16 la sută. Reducerea cheltuielilor nu poate rezolva problema deficitului bugetar în mod structural, cum își imaginează unii ca soluție magică, explică Daniel Dăianu.
Șeful Consiliului Fiscal spune că autoritățile ar trebui să facă publice rapoartele FMI și Băncii Mondiale care arată „hibele regimului fiscal” din România.
„Rapoartele FMI și ale Băncii Mondiale subliniază nevoia de reformă a sistemului salarial, a sistemului de pensii, a legislației pieței muncii, care să încurajeze munca la suprafață. Sunt reforme în PNRR care se leagă intre ele. Mulți au opinii, dar sunt foarte puține analize serioase, cu impact bugetar. Impozitul pe venitul personal de 10% este între cele mai joase în UE. Eu m-am referit și la subterfugiile utilizate pentru a scăpa de impozitarea de 10%, inclusiv prin utilizarea de microîntreprinderi sau prin exceptări acordate unor categorii de lucrători. Ar trebui ca rapoartele elaborate de FMI și Banca Mondială privind regimul fiscal din România să fie publice. Acolo se spun hibele regimului fiscal de la noi: cu multe exceptări, loopholes, distorsiuni, un sistem profund inechitabil. Și acolo se pledează pentru impozitare progresivă”, mai arată academicianul.
Dăianu declarase că nivelul de impozitare din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, precizând că am ajuns în această situaţie pentru că s-au produs erori monumentale.
Reglementarea actuală a impozitului pe venit și cea a contribuțiilor de asigurări creează cele mai mari discrepanțe între sarcina fiscală totală
Reglementarea actuală a impozitului pe venit și cea a contribuțiilor de asigurări creează cele mai mari discrepanțe între sarcina fiscală totală a diverselor categorii de angajați, persoane care obțin venituri din activități independente și chiar a celor care obțin venituri prin intermediul microîntreprinderilor pentru remunerarea activității, arată un raport făcut de experți în domeniu.
Raportul, la care au lucrat Valentin Lazea, Daniel Dăianu, Gabriel Biriș, Dan Manolescu, Ionuț Dumitru și mulți alții, arată că dacă s-ar face reforme adevărate, am avea o creștere a veniturilor la bugetul consolidat de cel puțin 1,5% PIB.
Deși sunt reglementate în Codul fiscal încă din 2010, contribuțiile de asigurări sunt plăți care implică o serie de contraprestații (număr de puncte de pensie și alte prestații de asigurări sociale, asigurări de sănătate). Contribuțiile la pensii (CAS) se bazează, în principal, pe solidaritate și echitate inter-generațională (cu excepția Pilonului II, unde o parte din contribuția totală alimentează conturi individuale, administrate privat), iar CASS pe principiul solidarității între contribuabilii existenți, contribuția fiind calculată prin raportare la baza de impunere, mai arată documentul. Fiind însă incluse în Codul Fiscal ele sunt văzute ca impozite, iar schemele de optimizare fiscală urmăresc de cele mai multe ori evitarea plății contribuțiilor de asigurări.
Sunt câteva lucruri care arată probleme structurale serioase pe piața muncii, susținea la o conferință organizată de BNR Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.
Avem o pondere foarte mare a populației inactive
Când ne uităm la populația activă în piața muncii în intervalul de vârstă 15-64, observăm că în România avem o pondere a acesteia în grupa sa de vârstă de doar 65%, a 2-a cea mai mică pondere din Uniunea Europeană, după Italia, cu aproape 10 puncte procentuale sub media europeană, sub media europeană și mult sub celelalte state din Europa Centrală și de Est. Deci practic avem o pondere destul de mare așa-zisei populații inactive. Aceasta cuprinde elevi, studenți, pensionari, persoane casnice, persoane întreținute de altă persoană, de stat sau de către alte organizații, a explicat joi Ionuț Dumitru.
Conform ultimului recensământ, am văzut că populația României a scăzut cu un milion în 10 ani. Din păcate, scăderea este localizată în totalitate în rândul populației active, adică populația inactivă a rămas cam aceeași, spune economistul șef al Raiffeisen Bank.
Mai puțin de una din două persoane muncesc în România în momentul de față / Cei din afara pieței muncii spun în proporție de 94% că nu vor să muncească
În segmentul de vârstă 55-64, mai puțin de una din două persoane muncesc în România în momentul de față, iar cei care sunt în afara pieței muncii spun în proporție de 94% că nu vor să muncească.
O explicație pentru această situație este, fără îndoială, numărul relativ mare de pensionari speciali, ieșiți la pensie și la vârste ușor peste 40 de ani, crede Dumitru.
Durata vieții active, dacă ne uităm pe ultima linie din tabel, este de doar 31,3 ani în România, cea mai mică din Uniunea Europeană.
Mai departe, pe cifrele din tabel, din persoanele care muncesc, doar 53% sunt salariați, inclusiv salariați în economia neobservată, iar din aceștia doar 78% plătesc taxe și impozite, restul fiind salariați la negru.
Avem o participare prea mică la activitatea economică, stimulentele pentru a munci sunt slabe, avem un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici
Din salariații care plătesc taxe și impozite, circa 25% sunt în sectorul public. Deci, din aceste cifre aș spune că reiese destul de clar că avem o problemă serioasă în piața muncii, o problemă structurală avem o participare prea mică la activitatea economică, stimulentele pentru a munci sunt slabe, avem un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni care ies la pensie prea repede, pentru care statul a cheltuit resurse însemnate pentru a-i pregăti, permițându-le însă să iasă la pensie, probabil în vârful vieții lor profesionale la 45-50 de ani, explică macroeconomistul român.
Avem prea puțini salariați și multe alte forme de venit mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal- a se vedea PFA, PFI, drepturi de autor, venituri salariale mascate în dividende la microîntreprinderi.
Avem de asemenea multă muncă la negru, foarte mult salariați cu salariul minim pe economie
Este de necrezut să ai 1.700.00 salariați cu salariul minim pe economie din 5 milioane și ceva de salariați plătitori de taxe și impozite.
De ce avem această pondere mare a salariaților cu minim pe economie? Probabil și din motiv că mulți dintre acești salariați primesc plăți suplimentare la negru din dividende pe care compania le retrage la un cost fiscal mult mai mic decât dacă le-ar plăti pe statul de plată acele venituri.
Rezolvarea problemelor din piața muncii, ar însemna o reformă serioasă în sistemul de pensii în general și stimularea prelungirii vieții active, mai spune Ionuț Dumitru.
Regândirea din temelie a sistemului de pensii speciale, care astăzi este un abuz din multe puncte de vedere și regândirea stimulentelor fiscale.
Trebuie redusă povara fiscală pe munca. Dar nu pe orice formă de muncă, ci pe munca salarială, unde într-adevăr povara fiscală este mare, dar trebuie crescută în același timp povara fiscală la alte forme de venit, unde astăzi este mult mai ieftin fiscal și se face optimizare fiscală foarte agresivă.
Multe din acele forme de venit maschează în fapt venituri salariale. Aș spune nu în ultimul rând că avem nu numai motivații fiscale proaste care îndeamnă la comportamente lipsite de etică, dar și optimizări agresive și o disciplină financiară foarte scăzută. Vedem companii care arată jalnic dacă te uiți pe cifrele lor financiare. Însă acționarii sunt pe persoană fizică, foarte bogați, mulți dintre ei, conchide economistul-șef al Raiffeisen Bank.
5
44
