Angajații din domeniul transporturilor navale (de pasageri și mărfuri) și lucrătorii din industria alimentară au avut cele mai mari creșteri ale salariului net în martie, lună în care s-a sărbătorit și Paștele, o sărbătoare însoțită de regulă și de acordarea de prime suplimentare, arată datele INS.

Bani, salarii, inflatie, putere de cumparareFoto: Andriy Popov / Panthermedia / Profimedia Images

Toți salariații și-au văzut salariile crescând în martie, doar că în ritmuri foarte diferite. Cele mai mici creșteri le-au avut cei din domeniul tranzacțiilor imobiliare, unde lefurile au fost doar cu 0,5% mai mari față de martie 2022, ceea ce face ca puterea lor de cumpărare a scăzut cel mai mult.

La polul opus, cardurile de salarii ale angajaților din transporturile navale, industria alimentară și agricultură au înregistrat creșteri de peste 33% în ultimul an.

  • În luna martie 2023, salariul mediu net a fost 4.554 lei, în creştere cu 284 lei (+6,7%) față de luna februarie 2023.

Valorile cele mai mari ale salariului net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (10.989 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.430 lei).

În sectorul bugetar, în luna martie 2023, câştigul salarial mediu net a crescut comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+6,8%), administraţie publică (+3,1%), respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (+1,8%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă).

Salariile cresc peste tot în lume, presiunea asupra angajatorilor de a „acoperi” costurile cu inflația ale angajaților fiind uriașe

În SUA, toți se uită la cum plătește Wallmart, cel mai mare angajator privat din SUA. Acesta a urcat salariul minim pe oră la 14 dolari, stabilind de fapt, un nou nivel de plată în multe state din SUA.

De cealaltă parte a Atlanticului, în UK, creșterea salariilor în sectorul privat a fost de circa 7% iar în sectorul public de 5,3%. În Ungaria și Polonia, creșterea salariilor a atins două cifre.

Chiar și în Japonia, unde mulți oameni nu și-au vazut salariile crescând de ani buni, marii angajatori se uită cum să schimbe structurilor salariilor astfel încât oamenii să rămână cu mai mulți bani în mână.

Aceste presiuni salariale dau însă dureri de cap bancherilor centrali, care luptă pentru scăderea inflației, alimentată în bună măsură de inflația salariilor.

„Chiar și după ce presiunea din energie și pandemia se estompează . . . inflația salarială va fi un factor principal al inflației prețurilor în următorii câțiva ani”, a avertizat Philip Lane, economist șef la Banca Centrală Europeană.

Băncile centrale nu se confruntă încă cu „spirala prețuri-salarii” cum a fost în SUA în anii '70, care a fost „rezolvată” de șeful FED din acea vreme, Paul Volcker, dar cu prețul unei recesiuni profunde.

„Nu vedem încă [o spirală salariu-prețuri]. Dar ideea este . . . odată ce o vezi, ai deja o problemă serioasă”, a declarat Jay Powell, președintele Rezervei Federale din SUA, reporterilor după cea mai recentă creștere a ratei dobânzii a Fed, adăugând: „Asta este ceva ceea ce nu putem permite să se întâmple”.

Marea necunoscută acum este dacă piețele muncii încetinesc suficient pentru a reduce creșterea salariilor – sau dacă băncile centrale vor simți nevoia să crească în continuare ratele dobânzilor și să le mențină la un nivel ridicat pentru mai mult timp, pentru a genera pierderi de locuri de muncă și dureri financiare, scrie FT.

Cele mai recente date din Franța, Germania și Spania indică, de asemenea, presiuni inflaționiste persistente în zona euro. Acolo, creșterea salariilor a fost surprinzător de slabă în 2022, dar se așteaptă să crească în acest an, deoarece sindicatele renegociază acorduri sectoriale multianuale care acoperă o mare parte a forței de muncă din unele țări.

Christine Lagarde, președintele BCE, a declarat săptămâna trecută că banca centrală „se uită la salarii și a negociat salariile foarte foarte strâns”. Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv, a avertizat că o creștere probabilă a salariilor între 4 și 5% în anii următori este „prea mare pentru a fi în concordanță cu ținta noastră de inflație de 2%”.

În toate țările, totuși, există o tensiune tot mai mare între băncile centrale- îngrijorate de inflație și Guverne, care doresc să apere standardele de viață ale alegătorilor și să evite orice conflict social.

În Europa, multe guverne au încercat să rezolve acest lucru prin creșterea salariului minim. Salariul minim a crescut cu 12% în medie în UE în 2022, un ritm dublu față de anul precedent. Acest lucru s-a datorat parțial recuperării în statele din estul și centrul Europei, dar pragul salariului minim a crescut cu 22% în Germania, 12% în Țările de Jos și cu aproximativ 5-8% în alte părți ale blocului comunitar.

Atât Franța, cât și Germania au oferit, de asemenea, reduceri fiscale care stimulează companiile să compenseze creșterile salariale mai mici decât rata inflației prin acordarea unor bonusuri.

Îmblanzirea inflației: a cui este treaba?

Unii susțin că salariile ar trebui să crească pentru a proteja standardele de viață. Dar acest lucru s-ar putea întâmpla numai dacă companiile ar accepta să absoarbă șocul inflaționist prin acceptarea de profituri mai mici- ceea ce e puțin probabil.

Creșterea ratelor dobânzilor rămâne rețeta standard pentru a face față acestor presiuni – cu prețul reducerii vitezei de creștere economice.

Olivier Blanchard, fost economist-șef la FMI, a susținut că modalitatea de a rezolva problema prețuri-salarii ar trebui gestionată între Stat, firme și angajați, dar în practică, notează Blanchard, aproape întotdeauna băncile centrale sunt lăsate să rezolve conflictul. „Se poate visa la o negociere între muncitori, firme și stat . . Din păcate, acest lucru necesită mai multă încredere și asta pur și simplu nu se întâmplă.”