Dacă noi, cetățenii, am vrea să plătim datoria publică, ar trebui să aducem de acasă câte 37.000 de lei. Asta arată informațiile pe luna februarie 2023 publicate de Ministerul Finanțelor.

Bancnote româneștiFoto: Inquam Photos / Octav Ganea

Este vorba, de fapt, despre împrumuturile pe care le-a făcut statul în decursul timpului: acel bulgăre care se tot rostogolește de la lună la lună, de la un an la altul care a ajuns la 706,5 miliarde lei.

Practic, aceștia sunt bani care trebuie plătiți în viitor de mediul de afaceri și persoanele fizice prin taxe. Să vedem ce se va întâmpla după 2024, adică după alegeri.

Datele pe februarie arată că datoria publică a depășit 50% din PIB (este la 50,1%), ceea ce este considerat a fi un prag critic, caz în care trebuie ca Guvernul să prezinte un plan de reducere (conform Legii). „Ordonanța austerității bugetare” nu rezolvă aproape nimic: adică s-a inclus îngheţarea salariilor, dar sunt multe excepții introduse.

Să nu uităm că se face o economie de doar 5 miliarde lei, dar este vorba despre bugetul pe acest an.

Între timp, statul continuă să se împrumute. Bulgărele să mărește. Până la finalul anului, conform graficului publicat, Ministerul Finanțelor mai trebuie să împrumute încă 94,4 miliarde lei.

Cum a evoluat datoria publică în ultimii ani

Ce se poate întâmpla când statul se împrumută mai mult

Astfel, în teorie, când statul se împrumută mai mult:

  • Împrumuturile sunt mai scumpe. Statul trebuie să plătească mai mult pentru banii pe care îi ia. Astfel sunt afectate lucruri importante, cum ar fi construcția de școli, spitale sau drumuri.
  • Trebuie să găsească surse de venit pentru a acoperi cheltuielile și dobânzile. De obicei, asta înseamnă că ne cere să plătim mai multe taxe și impozite. Astfel, ne rămân mai puțini bani în buzunare.
  • Economia țării devine mai slabă și mai sensibilă la ce se întâmplă în lume. De exemplu, dacă moneda noastră se devalorizează față de alte monede, ne va costa mai mult să cumpărăm produse din afară.