Sute de muncitori din Bangladesh, India, Nepal și Pakistan au parte de un real șoc, în momentul în care ajung în România și constată că locul de muncă, pentru care au plătit sume exorbitante agențiilor de recrutare din țara de origine, în realitate nu există, se arată într-un comunicat al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.
Conform sursei citate, situația a luat amploare, oamenii fiind pur și simplu abandonați în aeroport, fără a mai fi revendicați de vreo agenție sau vreun angajator.
,,Au fost cazuri în care au fost peste 30 de persoane rămase în aeroport, într-o singură zi. Principala cauză o reprezintă avizele de muncă obținute de firmele înființate de cetățenii străini. Vorbim aici despre cetățeni din Pakistan, India, Bangladesh și care în spatele acestor avize nu au locuri reale de muncă, ci doar un mecanism de aducere a cetățenilor în țară”, spune Romulus Badea, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Este doar o unealtă în scop de imigrare și implicit trafic de persoane, afirmă el.
Cum sunt înșelați muncitorii asiatici
„Vin în România și înființează o firmă. Cu firma respectivă depun la Inspectoratul General de Imigrări solicitări pentru avize de muncă, primesc aceste avize de muncă, apoi depun actele la consulat, în țara respectivă”, spune el.
Oamenii se prezintă la interviu, au dosarul făcut și obțin viza.
„Însă când ajung în țară ei de fapt constată că nu au unde să vină, pentru că angajatorul este de fapt o firmă de apartament, care nu are niciun contract pentru vreun loc de muncă. Ajung astfel în aeroport și rămân acolo”, a mai afirmat Badea.
Unde este problema
Cu toate ca avizele de muncă se acordă pentru locuri de muncă reale din România, care nu pot fi ocupate de muncitorii din țară, una dintre probleme o reprezintă de fapt lipsa verificării existenței acestor joburi și implicit identificarea acestor rețele de înșelătorie, arată Patronatul.
Agențiile de recrutare cu experiență de la noi cunosc deja factorii care ar trebui luați în calcul de către autorități pentru combaterea acestui fenomen și au identificat o serie de măsuri în acest sens.
,,Un semnal de alarmă ar trebui să îl constituie faptul că firmele respective au acționari străini, administratori străini și sunt nou înființate, cu zero activitate. În condițiile acestea, cred că cei de la Inspectoratul General pentru Imigrări, care văd datele de la Registrul Comerțului, ar trebui să cerceteze aceste spețe și să solicite documente suplimentare.”, completează Romulus Badea.
Care sunt consecințele fenomenului
Consecințele acestui fenomen sunt unele nefaste atât pentru muncitorii străini, cât și pentru autorități și nu în ultimul rând pentru angajatori, spune Patronatul.
Este un cerc vicios care afectează piața muncii și blochează posibilitatea angajatorilor de a accesa forță de muncă străină, pentru că aceste fraude ocupă pe nedrept și avizele aprobate de către autorități în cadrul contingentului actual de 100.000 de muncitori străini.
,,Tocmai genul acesta de situații frauduloase suprasolicită și blochează Inspectoratul General pentru Imigrări, consulatele și lasă niște oameni pe stradă, nou ajunși în România, fără cazare, fără masă, fără nimic, în condițiile în care ei nu pleacă de acasă de bine ce le e”, afirmă Badea.
Mai mult decât atât, spune el, pentru angajatorii care își doresc forță de muncă, situația aceasta taie din avizele de munca eliberate în cadrul contingentului aprobat, de 100.000.
„Cred ca sunt sute de astfel de muncitori străini, niște bieți oameni care ajung până aici, doar pentru a se întoarce în țara de origine. Intermediarii din țările de origine sunt cei care au de câștigat.”, este de părere Romulus Badea.
Ce sfaturi sunt oferite companiilor românești care au nevoie de muncitori străini
Patronatul semnalează aceste fraude și sfătuiește companiile românești care sunt abordate de aceste firme înființate și coordonate de cetățenii străini să fie foarte atente înainte de a accepta asemenea colaborări, pentru că ar putea fi involuntar implicate în cazuri de trafic de persoane.
,,Problema este aceea a selectării cu atenție a companiilor cu care lucrați. Atunci când vi se prezintă o ofertă prea bună să fie adevărată, din păcate chiar nu este adevărată. Nu puteți crede că nu vă costă nimic să vă aducă cineva oamenii în țară, ba mai mult să se ofere să vă plătească și taxele pentru obținerea unui aviz de muncă. Întrebarea care apare aici este una simplă: dacă eu nu dau niciun ban pentru aceasta operațiune, mai sunt eu clientul? Mai sunt eu protejat în vreun fel? Pot avea anumite pretenții?”, a concluzionat Romulus Badea.
13
4
