Mai mult de jumătate dintre accidente se întâmplă cu echipament de protecție, a declarat Daniel Militaru, technical director la Eolica TS.
„Acela ar trebui să fie doar un accesoriu. Evaluarea de risc ar fi bine să și-o facă fiecare persoană care se supune unui risc”, a spus el.
Potrivit acestuia, în situații extrem de periculoase oamenii nu au pățit nimic și, în situații mult prea simple, oamenii au fost accidentați, uneori mortal.
„Să vă dau un exemplu: Geta Dor Popescu. La 14 ani era campioană mondială cu 6 titluri diferite la urcat pe munți. La 15 ani a murit într-o avalanșă în munții Retezat. Un traseu pe care oricare îl poate face, pentru o campioană era ca un „pistol cu apă”. A murit”, a afirmat el, în cadrul Romanian Health & Safety Management Forum.
A dat și un exemplu opus.
„O persoană pe care o cunosc a coborât prin Strunga Dracului, iarna, pe zăpadă de 1,5 metri, înclinație de 75-80 de grade și a ajuns la sol. A ajuns întreg. Care e diferența? Probabilitatea de a porni avalanșa acolo era de 5 din 5. Strunga Dracului este acum interzisă și vara”, a precizat Militaru.
Acest lucru, spune el, are legătură cu starea mentală, cum abordăm o situație.
Când sfidezi și ești ignorant, declanșezi buclucuri
„Am constatat că atunci când mă duc prea încrezător, adică sfidez, adică sunt ignorant, declanșez buclucuri. Când m-am dus prea încrezător, s-a întâmplat ce nu trebuia”, a spus el.
El crede că o atitudine mentală potrivită pentru persoana care urmează să facă o lucrare este cel mai bun echipament.
„Asta nu înseamnă să nu-și ia echipament de protecție. Nu să renunțe la mănuși pentru că are o atitudine potrivită. Tocmai asta face ca atitudinea să nu mai fie cea potrivită. Faptul că tu zici că nu ai nevoie de mănuși, în momentul ăla ai sfidat”, a precizat el.
A mai afirmat că: „Geta Dor Popescu s-a aventurat acolo, în zăpadă, pentru că tatăl ei a considerat că Retezaut nu reprezintă un mare pericol după ce a ajuns pe la 7.000 de metri, 6 titluri mondiale. Asta se numește sfidare".
În sală, un șef de companie a povestit că un angajat nou se obișnuise cu munca până la pauza de masă. A mers în pauza de masă, a venit înapoi, s-a relaxat. După ce a revenit la muncă, a avut un incident.
Militaru a răspuns: „A prins încredere și deja a trecut de la atitudinea aia. A sfidat pericolul. Starea lui mentală s-a modificat. Faci un lucru și știi bine că repetitivitatea poate duce la incidente din cauza asta. Îl repeți de atâtea ori, că ajungi la o stare mentală care spune: N-am ce să pățesc”.
Câte persoane s-au accidentat la muncă în 2022
Potrivit datelor Ministerului Muncii, în anul 2022 a fost înregistrat un număr de 4.513 persoane accidentate, dintre care 99 accidentate mortal.
Sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente de muncă în anul 2022 sunt:
- Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor - 443 accidentaţi
- Construcţii de clădiri - 257 accidentaţi
- Transporturi terestre şi transporturi prin conducte - 232 accidentaţi
- Activități referitoare la sănătatea umană – 192 accidentaţi
- Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor - 185 accidentaţi
- Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete - 159 accidentaţi
Un număr mare de accidentaţi în muncă s-a înregistrat în perioada menționată în judeţele:
- Bucureşti – 1074 accidentaţi
- Brașov – 229 accidentaţi
- Timiș – 226 accidentaţi
- Constanța – 193 accidentaţi
- Argeș – 180 accidentaţi
- Maramureș – 157 accidentaţi
- Cluj – 145 accidentaţi
- Arad – 136 accidentaţi
0
6
