Procentul creditelor ipotecare neperformante ar putea creste mai ales la credite in franci elvetieni sau yeni japonezi, a declarat Cristian Sima, fost membru al Consiliului de Administratie al BVB si presedinte al unei societati de brokeraj, la Discutia Saptamanii realizata de Dan Tapalaga si difuzata duminica de HotNews.ro si BBC. Intrebat de ce bancile din Romania nu scad dobanzile in corelare cu pietele externe, secretarul Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Negrea, a declarat ca aceasta problema s-a mai pus, iar marile banci raspund invocand riscurile de pe piata romaneasca: “sa ziceti mersi ca facem afaceri aici”.

Sima crede ca rata de schimb leu-franc elvetian ar putea duce la cresterea numarului de credite neperformante.

  • Riscul mult mai mare, s-a imprumutat intr-o moneda, aici e problema, cum ar fi francul elvetian, pentru ca a fost atras de banci cu niste dobanzi de 4 - 4 si ceva la suta, desi atunci dobanda la francul elvetian era 0,5, bancile castigau enorm, 800% practic la dobanda pe franc elvetian. S-a imprumutat cu 4-4si ceva la suta in franc, francul elevetian era 1,90 cu leul, acu e 3-2,40 cu leul si are o problema. S-au dat si credite in yeni, or romanii au cumparat credite in yeni, i-au schimbat, au cumparat casa, fara sa fi vazut in viata lor o bancnota.”

"Vom ajunge sa spunem: Schimb apartament pe Champs Elysee cu apartament Prelungirea Ghencea cu vedere la Carrefour’. Si mai dau si bani ca sa schimb."

Cristian Sima crede insa ca, in perioada urmatoare, se va inregistra o rearanjare a pietei imobiliare, astfel se va ajunge in situatia in care un apartament dintr-o zona nu prea bine cotata din Bucuresti va rivaliza cu unul cu vedere la Champs Elysees.

  • La Paris,  arondismente foarte bune  sunt mai ieftine decat niste case in Pipera sau mai stiu eu unde. Si atunci e aiurea, eu am mai spus o data, daca se continua cu aceasta crestere de preturi galopanta o sa ajungem sa spunem ‘schimb apartament Avenue Foche cu vedere Arcul de Triumf si Champs Elysee cu apartament Prelungirea Ghencea cu vedere la Carrefour’. Si mai dau si bani ca sa schimb. Pentru ca preturile s-au dus la stele. In schimb sunt foarte multe apartamente pentru clasa medie, care au ramas la 1000-1100 de euro metrul patrat si care chiar s-ar putea sa continue sa creasca la 1500 – 1600, 2000 de euro. Exista niste discrepante. Sunt anumite terenuri si anumite zone in Bucuresti, si in Baneasa, samd, unde preturile au explodat efectiv. Si atunci trebuie sa va ganditi ca, e edevarat, pamantul e limitat, dar o bucatica de pamant care ajunge sa coste 6-7000 de euro metru patrat, n-o sa mai fie. In schimb altele care acum costa 60-70, lumea daca n-o sa aiba bani sa se mute in Baneasa, o sa se mute in Prelungirea Ghencea, daca n-o sa aibe bani nici de Prelungirea Ghencea, o sa se duca in Berceni, daca nu, o sa se duca si mai departe de Bucuresti, si daca n-o sa aiba si n-o sa aiba bani, o sa se duca la Ploiesti si o sa faca naveta.

De ce nu scad dobanzile in dolari

Sima s-a intrebat, insa, de ce bancile din Romania nu reactioneaza la modificarea dobanzilor pe piata internationala.

l

  •  “Cat ati taiat dobanda la dolar la creditele care le dati in dolari din septembrie anul trecut? De atunci banca centrala americana taiata de la 5,25 la 2,25. Dumneavoastra cat aveti acuma? (...) Eu vreau sa ma imprumut in dolari. Acum un an de zile imi ofereati o dobanda cand dumneavoastra puteati, o banca putea sa imprumute deci cu 5,25, mie imi ofereati o dobanda daca veneam client si vroiam un credit in dolari mi-o ofereati pe la 7%. Acu ca a ajuns 2,25 stiti cu cat mi-o oferiti? (...) V-am spus ca dobanzile s-au dus din 5,25 in 2,25 si sistemul bancar romanesc imprumuta dolarul al fel de scump ca si acum un an.”

In replica, Radu Negrea a afirmat ca acest gen de probleme s-a discutat cu reprezentantii bancilor si de fiecare data raspunsul a fost acelasi.

  •  “Asta e problema de politica de creditare a fiecarei banci, este o decizie pe care o ia fiecare banca. In clipa in care dumneavoastra venit, client, la mine, eu va fac o oferta. Ati vazut ca exista si oferta in franc elvetian, si in euro, si in dolari, si in lei. (...) Atunci cand s-au mai ridicat aceste lucruri, respectiv de ce nu scade sau creste sau altceva de genul acesta, s-a explicat foarte simplu 'dom'le este o piata riscanta, este o piata cu o fiscalitate ridicata, este o piata nesigura, este o piata cu un rating scazut, sa ziceti mersi ca facem afaceri aici'.”

Criza creditelor suprime

Cristian Sima a adaugat ca prebusirea pietei imobiliarte din SUA, cea care a provocat criza financiara internationala, a avut loc pe fondul unor proceduri care in Romania nu exista.

  • l“Stiti ce e cu criza asta cu creditul ipotecar? Vine de la cuvantul subprime. Deci intai exista ceea ce se numeste prima rata sau prima dobanda, prime rate. Si-asta este dobanda de refinantare de la banca centrala catre bancile comerciale. Ceea ce in America se numeste Federal Reserve Rate, adica dobanda bancii federale. Dupa care exista dobanzile catre cel mai bun client, si am prime client, clientul cel mai bun. Dupa aia am clientul care se califica, prin tot ceea ce castiga el si detine, sa ia un credit ipotecar. Dar sunt foarte multi care nu se califica. Si atunci s-a inventat "dom'le, daca un om nu se califica ca sa-si cumpere o casa, hai sa-l ajutam. Ii dam cu dobanda mult mai mare si gasim noi o anumita parte sa finantam riscul pe care acest client il aduce bancii". Si s-au creat, dar numai ca in momentul ala banca fenedarala mericana nu lasa banca sa imprumute clientul. si a aparut acel subprime client. (...) Desi sub primul client a aparut clientul asta. Clientul asta trebuia sa imprumute, dar nu putea sa imprumute de la banci, pentru ca bancile nici ele nu aveau dreptul sa-i dea. Si atunci s-a inventat ceea ce se numeste subprime banca, adica o institutie de credit, cum s-au creat cum e Ambac Financial, toate astea care au falimentata acuma, Coutrywide Financial, Washington Mutual, Student Loans, Sallie Mae si asa mai departe, care au zis iti dam noi bani, dar de unde luam noi bani? Pai noi, care nici noi nu suntem o institutie bancara, luam si noi bani, e adevart cu dobanda mare, de la niste banci primare. Bancile primare ca sa nu isi ia tot riscul au luat aceste ipoteci, bucati de hartie, pe cvare le-au vandut, le-au scontat, adica au incasat mai putini bani, dar imediat, la alte banci si bancile alea la alte banci pana cand unul s-a gandit: ce bine ar fi sa faca un fond din aceste hartii! Si-a facut un fond sau o societate care gestiona aceste bucati de hartie, de valoare. Cat timp pretul caselor in Statele Unite, ca si la noi, s-a dus in sus, toate acele hartii care au fost cumparate cu 80 de lei si pe ele scria 100, valorau 120 - 130- 140. Toata lumea era fericita. Dar in spatele a zece hartii statea o singura casa. Deci in spatele a zece hartii de 100 dolari exista o casa de 100 de dolari. Nu existau zece case de 100 de dolari. In momentul in care casa respectiva de la 100 de dolari a inceput sa valoreze 90-80-70 si lichiditate nu a mai fost pentru a se tot comercializa hartiile astea, in momentul ala, exact ca si jocurile piramidale la noi, numai ca la ei au fost facute mult mai legal. (...) In momentul in care s-a prabusit o carticica, s-a prabusit tot castelul.”