Sunt persoane care au o sumă de bani ceva mai mare și se gândesc să o pună într-un loc pe termen lung, poate chiar pentru pensie. Se uită la acțiuni, fonduri de investiții, fonduri de pensii Pilon III, titluri de stat, depozite.

Investitii personaleFoto: Tero Vesalainen | Dreamstime.com

Nu există instrumentul perfect: adică randament foarte mare și risc foarte mic. Dacă cineva promite așa ceva, nu ar trebui să-l crezi.

Problema este mulți se gândesc ca toți banii să stea într-un singur coș: 50.000 de euro doar în titluri de stat, doar în acțiuni, doar în obligațiuni, doar în unități de fond etc.

Ideea e că trebuie să-ți construiești un portofoliu. Să ai din toate. Cât la fiecare? E un răspuns la care poți răspunde doar tu. Adică ține de apetitul propriu pentru risc.

Ce nu ar trebui să lipsească din portofoliul tău

Adrian Anghel, specialist în investiții la OTP Asset Management spune că pentru cineva cu un orizont de timp lung, să zicem în vederea retragerii din activitate, acțiunile nu ar trebui să lipsească din portofoliu, depinde doar ponderea alocată lor.

De ce?

El afirmă că actiunile sunt, de fapt, investiții în economia reală, iar un portofoliu diversificat de acțiuni în companii solide cu siguranță va performa bine și va genera profituri și dividende în această perioadă.

În plus, acțiunile au performat foarte bine pe orizonturi mai lungi de timp, cu randamente anterioare de 8-10% în funcție de perioada aleasă și cu șanse bune de a ieși pe câștig.

„Odată ce ne gândim cu ce parte a portofoliului nostru putem tolera volatilitate mai mare (acțiuni), restul putem delega către instrumente cu venit fix, care în prezent oferă randamente foarte atractive”, explică Adrian Anghel.

Cât câștigi în 10 ani dacă investești 50.000 de euro, dar 100 de euro/lună

Cum am spus, nu trebuie puși toți banii în același coș, dar să presupunem că o persoană are 50.000 euro și nu vrea să se atingă de ei o perioadă lună, să presupunem că 10 ani.

Modul în care merge piața este evident că nu poate fi anticipat.

Având în vedere că randamentele pe bursă sunt de 9-10% (istoric vorbind) ar însemna peste 150.000 euro în 10 ani.

Nu toți au bani mulți, iar unele persoane se gândesc la economisire inteligentă, cum mai este numită. Să ne imaginăm că o persoană poate pune deoparte, lunar, 100 euro. În zece ani poate ajunge la 21.000 euro.

*Am folosit un calculator pentru dobânda compusă în exemplele de mai sus

Bineînțeles, în cei 10 ani poate veni și o criză, o perioadă să ai instrumentele depreciate, dar important este să nu te panichezi și să continui să cumperi. În momentul în care te-ai panicat și reacționezi ca atare, atunci vei pierde.

Investiția directă pe bursă nu e pentru oricine. Trebuie să înveți, să o înțelegi, să știi cum să reacționezi.

Există și fonduri de investiții, unele pe acțiuni, dar și acolo trebuie să înțelegi puțin că au legătură cu piața. Să nu uităm că anul trecut erau randamente negative la fondurile de obligațiuni, din cauza inflației, iar mulți au vândut în pierdere. Asta pentru că n-au înțeles că în final, pe acel instrument, obțineau cât au anticipat. Pur și simplu n-au înțeles investiția. Acum acele fonduri sunt iarăși pozitive.

Adrian Anghel susține că randamentul asteptat e doar o parte a discuției: mai trebuie corelat și cu orizontul de timp și cu toleranța la risc.

Toate aceste 3 constrangeri ar trebui să ne directioneze alegerea către un produs financiar, sau mai multe, cu care sa fim confortabili și în care să economisim periodic.

„Există fonduri de investitii diversificate, care ne oferă la pachet portofolii diversificate pe mai multe clase de instrumente financiare, și chiar și geografic. Iar aceste fonduri de investiții sunt accesibile oricui, pot fi accesate online prin băncile prin care desfășurăm tranzacții, deci nu avem niciun motiv să nu începem să economisim sănătos și eficient”, afirmă expertul în investiții.

Un lucru important pe care să-l iei în considerare: lichiditatea. Adică să ai acces la bani în caz de eveniment neprevăzut: operație, o urgență.

Care e diferența dintre fondurile de pensii Pilon III și cele de investiții

Fondurile de pensii și cele de investiții sunt diferite. “Fondurile de pensii de Pilon III au o deductibilitate fiscală în limita a 400 de euro/an, ceea ce e foarte puțin. Această limită ar trebui mărita considerabil pentru a stimula economisirea pe termen lung, mai ales din perspectiva demografică a României”, susține Adrian Anghel.

Multe persoane care cotizează lunar la Pilonul III au văzut câștiguri mici în conturile pe care le au la administratori. Fiind vorba de pensii, acei administratori nu investesc foarte mult în acțiuni: doar aproximativ 25%. Mare parte sunt în titluri de stat, care anul trecut au avut randamente negative. În rest, banii sunt plasați în depozite bancare și alte instrumente.

Deci chiar și aceste fonduri au portofolii diversificate, la fel cum ar trebui să aibă fiecare.

“Fondurile de investiții sunt mai numeroase și oferă o gama mai mare de produse românilor, în funcție de nevoile acestora, de la fonduri conservatoare de venit fix, până la fonduri sectoriale, de real-estate sau de tehnologie și terminând cu fonduri de acțiuni”, explică expertul.

Putem avea, așadar, și fonduri de Pilonul 3, dar și fonduri de investiții suplimentar.

Plecând de la așteptările de înlocuire a pensiei în ultimul salariu de 30-40%, spune el, este clar că trebuie să economisim suplimentar pentru a păstra cât de cât stilul de viață actual și după retragerea din activitate.

Titlurile de stat și depozitele bancare: parte din portofoliu

Statul vine de câțiva ani cu titluri de stat Fidelis și Tezaur care sunt foarte căutate de români. În 2023 au subscris de aproape 7 miliarde lei la Fidelis și de 10 miliarde lei la Tezaur, iar acum se derulează noi emisiuni pentru ambele programe.

Vezi și: Ce poți face cu 5.000 de lei ori 1.000 euro la final de 2023, dacă nu ai de gând să te atingi de ei și nu ai un apetit ridicat pentru risc

Fiind cerere așa de mare, cel mai probabil că Ministerul Finanțelor va lansa astfel de instrumente și anul viitor. Ele se bat cu dobânzile bancare, singura diferență este că titlurile nu sunt taxate.

La depozite bancare se plătește impozit pe venit (e reținut la sursă), iar câștigurile mai mari de 6 salarii minime pe economie au parte și de CASS (adică trebuie depusă Declarația unică).

Tezaur se cumpără prin Poșta Română, SPV sau direct de la Trezorerie, iar Fidelis prin băncile partenere sau prin intermendiul brokerului pe platforma de tranzacționare.

În concluzie, Adrian Anghel ne spune că portofoliul fiecăruia ar trebui să țină cont de constrâgerile noastre (orizont de timp, tolerață la risc) și apoi să fie gândit să maximiseze randamentul așteptat.

“Însă diversificarea e crucială. Trebuie să avem și niște lichidități pentru urgențe, și expunere pe instrumente cu venit fix (depozite, titluri de stat, obligațiuni corporative) dar și expunere pe economia reală, prin intermediul acțiunilor”, a explicat expertul în investiții.

Cei care stiu ce fac, spune el, pot avea o mică expunere și pe investiții alternative, precum artă, mărfuri, real-estate.

Răspunsul la întrebarea din titlu: mai multe instrumente în funcție de cunoștintele și propriul apetit pentru risc!

Nu există rețeta perfectă: unuia îi place mâncarea mai sărată, altuia mai dulce, altuia mai acră, altuia mai picantă. Important este să investești în ceea ce înțelegi.

Sursă foto: Dreamstime.com