​Pe măsură ce națiunea serbează 105 ani de la Unirea din 1918 cu parade militare, depuneri de coroane dar și cu artificii, economia României mocnește lent, în speranța unui viitor mai bun.

Crestere economicaFoto: Andrii Yalanskyi / Panthermedia / Profimedia

Motoarele economiei turează tot mai lent, șomajul e la cote mici, dar pachetul fiscal asumat de Guvernul Ciolacu va aduce scumpiri în primele luni din 2024, complicând eforturile BNR de a aduce inflația în intervalul țintit. Antreprenorii sunt pesimiști, populația e în bună parte obosită de creșterea costului vieții, doar mediul politic pare optimist și plin de speranțe: în fond, 2024 aduce 3 runde de alegeri

Despre economie, veștile sunt și bune și proaste

Inflația, balaurul pe care BNR încearcă să-l răpună, iar Guvernul îl calcă pe coadă

În octombrie, pe datele Eurostat, România a avut a treia cea mai mare inflație din UE (8,3%), după cea din Ungaria (9,6%) și Cehia (9,5%). În Ungaria lui Viktor Orban nu e de mirare că inflația e atât de mare (a fost mult mai mare anul trecut), iar în Cazul Cehiei discutăm de o politică fiscală expansionistă (vi se pare cunoscut?) de absența unei consolidări fiscale, de o presiune ridicată asupra cheltuielilor publice pe fondul unei reduceri a încasărilor. Datoria a crescut cu 4,2 puncte procentuale în 2022, cel mai rapid ritm din UE.

România nu e departe de aceleași probleme pe care le are Cehia, doar că pe noi acestea ne-au prins într-un moment în care stăteam mai prost decât ei.

Prognoza BNR privind inflația este de 7,5% la finalul anului, apoi o ușoară creștere în primul trimestru din 2024, iar în toamna lui 2025 să ajungă la circa 3,3%.

E drept, populația resimte cu totul diferit rata inflației, percepând scumpirea alimentelor și facturilor mult mai apăsat decât arată datele oficiale.

Piața locurilor de muncă stă bine deocamdată

Numărul salariaților a crescut în ultimul an cu peste 60.000, iar șomajul rămâne la un nivel scăzut. Cu toate acestea, optimismul din piața muncii riscă să se transforme în prudență.

Circa trei sferturi dintre antreprenori spun că o criză a forței de muncă este mai probabilă decât o accentuare a inflației (62% dintre manageri), potrivit sondajului Confidex realizat de Impetum Group..

„Criza forței de muncă vine din două zone: Avem o lipsă acută de forță de muncă calificată și avem joburi pe care românii nu le vor și pe care nu are cine sa le facă. Cele două crize se suprapun, așa cum se întâmpla acum multi ani în Vest și pun presiune pe managerii români.

O primă nevoie a mediului de business românesc este de sprijin real din partea autorităților pentru a gestiona această criză a forței de muncă. Putem face asta atât prin resurse interne, crescând procentul din populația care este activă în câmpul muncii, pentru a ajunge la media europeană (69% România vs 75% UE) cât și prin relaxarea procedurilor de imigrație pentru profesiile care nu sunt atractive pentru români (de la 100.000 permise de muncă anual la cel puțin 300.000).” explică Andrei Cionca, CEO Impetum Group.

Angajatorii sunt sub presiunea solicitărilor de creșteri salariale, chiar dacă aceste creșteri au mai pierdut din viteză. Și nu, temerile de o viitoare criză nu au dispărut.

Economia în ansamblu încetinește. Dar există și o veste bună în asta...

Creșterea PIB a încetinit de la 5,9% în 2021 la 4,7% în 2022. Pentru anul acesta estimările converg către o medie de doar 2% a avansului economic. Partea bună este că această încetinire a economiei vine la pachet cu corecția deficitului extern, care se mai ajustează de la valorile „fierbinți” din ultimii ani, care puneau presiune pe cursul de schimb.

Comparativ cu ţările din regiune şi cu Uniunea Europeană, creşterea economică a României va rămâne în 2023 una ridicată, de peste 2%. Această dinamică se datorează, într-o măsură semnificativă, şi capacităţii de adaptare a mediului de afaceri în raport cu dificultăţile majore din vremea pandemiei, cu criza energetică, blocajele în lanţurile de aprovizionare şi scumpirea materiilor prime”, a precizat Klaus Iohannis într-un mesaj transmis la Gala Topului Naţional al Firmelor 2023. „Înţeleg îngrijorările privind pachetul de măsuri fiscale recent adoptat. Cunosc, deopotrivă, punctele sensibile şi avantajele aduse de aceste măsuri, în condiţiile în care nevoia de consolidare a finanţelor publice este una reală, profundă şi structurală.

Totodată, sunt convins că, acolo unde se vor dovedi necesare modificări sau completări ale măsurilor, acestea nu vor întârzia să apară. Creşterea economică, atractivitatea investiţională şi buna funcţionare a pieţelor trebuie să rămână priorităţi esenţiale pentru România”, a mai afirmat preşedintele în mesaj.

Consumatorii cheltuiesc în continuare, dar într-un ritm mult mai slab

Suntem într-un proces de răcire a economiei, în care consumul privat scade, populația încercând să controleze cât mai mult apetitul de a face cumpărături. Petrecerea s-a cam terminat iar acum fiecare ține strâns portofelul în așteptarea unor vremuri viitoare mai puțin complicate.

Ceea ce ajută la menținerea economiei pe linia de plutire sunt cheltuielile de consum, care reprezintă mai mult de două treimi din întreaga activitate economică. Dar pluta de salvare a consumatorilor pierde din avânt

Vânzările din comerțul cu amănuntul, care aproximează foarte bine consumul privat (principala componentă a PIB) își continuă încetinirea, luna decembrie fiind însă una care le dă speranțe retailerilor, fiind „luna cadourilor”

„Partea plină” a paharului este determinată și aici de faptul că, întrucât consumul nostru e preponderent din import, balanța comercială se ajustează.

Creșterea vânzărilor e susținută de vânzările de alimente și de plinurile de carburant făcute de șoferi. „Estimăm o creștere a vânzărilor cu amănuntul de +2,0% în 2023 față de +5,1% în 2022. Creșterea salariilor reale va rămâne probabil robustă în următoarele trimestre, iar vânzările cu amănuntul ar trebui să revină anul viitor la un nivel similar celui din 2022”, arată o analiză a BCR transmisă investitorilor.

Structura a PIB-ului confirmă încetinirea semnificativă a consumului privat. Acest lucru se datorează cel mai probabil prețurilor mai mari, creșterii salariilor și ratelor mai mari ale dobânzilor. Pe măsură ce inflația va scădea iar salariile vor continua să se ajusteze în sus, ne așteptăm ca consumul privat să înceapă să se redreseze și să susțină creșterea în 2024.

Românii au acumulat economii în pandemie, acesta ajutându-i să treacă mai ușor prin această perioadă a creșterii costului vieții. Rezerve financiare consistente stau „la saltea”, unde concetățenii noștri au strâns 65 de miliarde de lei. Bani aflați înafara sistemului bancar.

Petrecere frumoasă!