Simularea efectelor proiectului de taxare suplimentară a băncilor relevă un impact anual al taxei suplimentare la nivelul întregului sector bancar românesc de 1,1 miliarde lei, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale arată Banca Națională, în Raportul asupra stabilității publicat miercuri.

Marcel Ciolacu si Mugur IsarescuFoto: Inquam Photos / Octav Ganea

Impactul preconizat al taxelor echivalează cu 1,3% din fondurile proprii bancare în Italia, 1,7% din fondurile proprii bancare în Slovenia sau 0,6% din fondurile proprii bancare în Spania.

Deși impactul anual în fondurile proprii al măsurii din România este unul comparabil, caracterul permanent al taxei autohtone o face mai împovărătoare, având în vedere perspectivele incerte cu privire la capacitatea unor bănci de a obține profit și în viitor.

În plus, arată BNR, aplicabilitatea taxei bancare suplimentare vizează și băncile cu pierderi, care dețin 0,4 la sută din activele bancare.

Există de asemenea o serie de elemente și consecințe ale acestei taxări, din perspectiva stabilității financiare, mai spune Banca Centrală.

Impredictibilitatea fiscală ar urma să crească, situație întâlnită frecvent în ultimul deceniu în relație cu sectorul bancar, cu posibile implicații negative asupra costului și volumului intermedierii financiare (cel mai redus din cadrul UE).

De menționat că, spre deosebire de alte state din cadrul UE, suprataxarea băncilor din România nu este justificată din perspectiva unor cheltuieli publice pentru susținerea sectorului bancar, asigurarea unui nivel adecvat al capitalului provenind exclusiv din surse private.

Caracterul permanent al taxării este în disonanță cu alte inițiative similare europene, care intenționează implementarea taxei pe o perioadă limitată de timp și cu un scop punctual. Totodată, o eventuală taxare suplimentară a băncilor din România pe termen mediu ar trebui corelată cu capacitatea acestora de a obține profit.

În contextul unor presiuni fiscale, o serie de autorități guvernamentale ale unor țări din UE au instituit taxe bancare: Italia, Spania, Lituania și mai recent Slovenia.

BCE a anunțat public că măsurile adoptate de guvernul italian și cel spaniol privind taxarea băncilor ar putea avea consecințe negative asupra sectoarelor bancare, dar și asupra economiei în ansamblu, având în vedere că astfel de inițiative îngreunează construirea de rezerve suplimentare de capital, prin reducerea profiturilor disponibile pentru încorporare în capital, diminuându-se reziliența băncilor la șocuri.

Conform actelor legislative din țările inițiatoare de taxe suplimentare bancare, aplicabilitatea este limitată în timp, având scopuri punctuale.

În cazul Italiei, un amendament recent permite o flexibilitate a băncilor italiene în privința plății taxei (având ca alternativă opțiunea de a-și majora capitalul). În situația în care băncile vor plăti totuși taxa, fondurile ar urma să fie folosite pentru susținerea unor debitori pentru plata ratelor aferente creditelor ipotecare și scăderea unor taxe.

Această taxă este un impozit unic, exclusiv pentru anul fiscal 2023, fiind plafonată la 0,1 la sută din valoarea activelor, conform situațiilor financiare ale anului de raportare anterior. Măsura de plafonare a taxei a fost luată ca urmare a impactului negativ asupra prețului acțiunilor băncilor italiene pe piața de capital ulterior anunțării inițiale a măsurii, ce nu prevedea un plafon.

În Lituania, scopul taxei este acoperirea cheltuielilor militare. În luna mai 2023, s-a aprobat o taxă excepțională aplicată profiturilor industriei bancare pentru anii 2023 și 2024 (având, de asemenea, un caracter temporar). Taxa de 60 la sută se aplică cuantumului veniturilor nete din dobânzi care depășește cu 50 la sută media celor patru ani anteriori.

În Spania, la sfârșitul anului 2022, s-a luat decizia de a impune o taxă temporară asupra băncilor care au obținut venituri brute din dobânzi, taxe și comisioane mai mari de 800 milioane de euro în anul 2019. Această măsură prevede aplicarea taxei pentru exercițiile financiare aferente perioadei 2022-2023, urmând ca ulterior să se analizeze posibilitatea extinderii acesteia pe o durată nedeterminată. Astfel, în anii 2023-2024 ar urma să fie colectată o taxă de 4,8 la sută din veniturile nete din dobânzi, taxe și comisioane aferente exercițiilor financiare din anii precedenți.

În cazul Sloveniei, s-a decis impunerea unei taxe de 0,2 la sută din totalul activelor (plafonată însă la un nivel de maxim 30 la sută din profitul anual net) pentru perioada anilor 2023 – 2027. Totuși, băncile au posibilitatea de a reduce cuantumul taxei prin contribuții către un fond destinat ameliorării efectelor inundațiilor ce au afectat țara în luna august 2023.

În linie cu aceste inițiative europene, autoritățile din România au adoptat Legea nr. 296/26 octombrie 2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, care prevede taxarea suplimentară a sectorului bancar cu o cotă de 2 la sută asupra cifrei de afaceri în anii 2024 și 2025, urmând ca începând cu anul 2026 cota să fie redusă la 1 la sută. Impozitul suplimentar s-ar percepe indiferent dacă banca obține sau nu profit, având un caracter perpetuu.