Corecția deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Aceasta este alternativa de bun-simț, logică, într-un stat cu venituri fiscale extrem de joase- circa 27% din PIB, când media în UE este de peste 40% din PIB- cu subfinanțare masivă și cronică a educației și sănătății publice, cu evaziune fiscală și evitare a plății taxelor și impozitelor aproape instituționalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% față de media din UE. Aceasta este una din Concluziile Consiliului Fiscal după o lectură atentă a Bugetului pe anul viitor.

Acad. Daniel DaianuFoto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Includerea unor venituri ipotetice de 19 mld. lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienței colectării/digitalizarea ANAF, acestea nu pot fi luate în calcul, arată Consiliul Fiscal.

Este nevoie de continuarea reformei fiscale. Trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală și optimizările fiscale, iar reforma fiscalității implică și reforme privind piața muncii, care este puternic distorsionată, se arată în opinia publicată marți.

Ce mai spune Consiliul Fiscal:

  • Nerealizarea unei ajustări credibile, substanțiate prin măsuri transparente, care corectează neajunsurile existente ale cadrului fiscal actual (regresivitate/evaziune fiscală mare, determinată și de legislația defectuoasă, dar și de arhitectura instituțională ineficientă) poate duce la evoluții dezordonate ale economiei.
  • ​Cea mai acută problemă a României (dincolo de deficitele externe și slăbiciuni instituționale) este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB. România este sub incidența procedurii de deficit excesiv și are, probabil, cel mai mare deficit structural în UE.
  • România trebuie să cheltuiască mai eficient și de aceea sunt necesare spending reviews, cum se fac în OCDE. Pentru 2023 au fost elaborate asemenea analize pentru sănătate și educație.
  • Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de cca. 1% din PIB în 2024. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câțiva ani.
  • Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechități flagrante, pentru a ține cont de îmbătrânirea populației. Dar impactul pe termen imediat și mediu este sever, mărește deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente.
  • Cele mai recente date privind execuția bugetară a anului 2023 arată că deficitul bugetar cash ar depăși cu 39-40 mld. lei ținta stabilită prin bugetul inițial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB. Însă, în contextul subexecuției semnificative a cheltuielilor de capital, există premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB.
  • Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2024 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,92 pp din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare se diminuează marginal cu 0,02 pp din PIB.
  • CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget.
  • Evoluția în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este cu precădere rezultatul majorării cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistență socială și altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subvențiilor, a altor transferuri și a cheltuielilor cu bunuri și servicii.

CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 mld. lei

  • CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu asistența socială, reprezentând circa 0,26% din PIB.
  • Instituția apreciază construcția bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informațiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorități și ipoteza că nu se va proceda la o reducere forțată de cheltuieli.
  • În aceste condiții, CF semnalează existența unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcției bugetare actuale.
  • Conform cadrului fiscal bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 este realizată exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată.
  • CF a subliniat în opiniile și analizele sale că ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale
  • La orizontul anilor 2027-2028, România, prin reforme fiscale și pe piața muncii, printr-o colectare de venituri fiscale mai bună, prin alte reforme, ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB. CF consideră că un asemenea nivel de venituri fiscale este necesar, având în vedere provocări actuale și viitoare.

O consolidare fiscală credibilă poate liniști piețele, poate menține economia atractivă pentru investitori. Împreună cu reforme și cu investiții majore ar crește PIB-ul potențial și susține o creștere economică sensibil peste media din UE. Ar aduce și o diminuare importantă a deficitului de cont curent.

CF apreciază că, în absența unor politici suficient de concrete și credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar și creșterea gradului de colectare, balanța riscurilor este clar înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal bugetar pentru perioada 2025-2027.

Vezi aici Opinia integrală a Consiliului Fiscal